Liderii europeni au promis să strângă miliarde de euro pentru medicamente și pentru lupta globală împotriva coronavirusului. Liderii UE vor să strângă luni, 4 mai, 7,5 miliarde de euro într-o conferință online dedicată angajamentelor financiare.
Principalii politicieni europeni au declarat că susțin apelul Organizației Mondiale a Sănătății pentru o acțiune comună și au anunțat lansarea unei platforme globale de cooperare pentru cercetare și tratamente terapeutice și diagnostice care salvează vieți.
Cancelarul german Angela Merkel ia în considerare faptul că contribuția Germaniei la Uniunea Europeană trebuie să crească din cauza crizei coronavirusului. Prin această pledoarie, Merkel pavează calea pentru un nou tip de acord european privind datoria, pentru a finanța un megafond pentru redresarea economică post-coronavirus. În curând, cei 27 de comisari europeni vor prezenta o propunere de revizuire a bugetului multianual al UE 2021-2027, posibil coincizând cu un nou summit al UE.
Despre o asemenea ajustare profundă a bugetelor europene, Merkel a spus că „Germania trebuie să își asume mult mai multe obligații decât s-a prevăzut până acum în planuri”. Până în prezent, Germania era considerată unul dintre „țările economice”, alături de Olanda și Austria, care susțineau necesitatea unor măsuri de austeritate mai dure.
Astfel, Germania oferă spațiu politic celor 27 de comisari europeni pentru introducerea unei taxe europene sau pentru emiterea de împrumuturi în euro. Până acum, o astfel de creștere a bugetului UE este un tabu major în rândul multor state membre. Potrivit lui Merkel, această majorare a bugetelor UE este necesară pentru a putea continua investițiile pe fondul crizei coronavirus, astfel încât Europa să nu devină complet dependentă de țări din afara Uniunii Europene.
Germania va prelua președinția rotativă a Uniunii Europene pentru șase luni, începând cu 1 iulie. Atunci, pe agenda discuțiilor vor figura, pe lângă problemele de sănătate (fondul coronavirus) și clima (Pactul Verde), și alte chestiuni, spune Merkel. Ea menționează ca exemple taxe pe tranzacțiile financiare (taxa europeană pe internet), cote minime de impozitare sau un sistem comun de comercializare a emisiilor pentru navigație și transport aerian (taxa pe zboruri și impozitele pe CO2).
Relaxarea poziției Germaniei face parte dintr-o notă strategică franceză („non-paper”) scursă la sfârșitul anului trecut, în care se sugerează că Germania ar putea face în toamna anului 2020 propuneri radicale pentru a „dărâma întreaga UE”, care să fie dezbătute pe larg pe tot parcursul anului 2021 și finalizate la începutul lui 2022, sub președinția franceză.
Olanda, potrivit diplomaților UE de la Bruxelles, a comunicat că este dispusă să colaboreze (adică să contribuie financiar) la mega-planul Marshall pentru redresarea economică după pandemia de coronavirus și, prin urmare, și la revizuirea (adică creșterea) bugetului multianual al UE 2021-2027. Totuși, Olanda consideră că mai întâi trebuie stabilit ce intră sau nu în schema de compensare a pagubelor.
Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, i-a avertizat pe politicienii europeni că produsul intern brut în zona euro ar putea scădea cu până la 15% din cauza pandemiei de coronavirus. Lagarde estimează că, într-un scenariu de bază, se va înregistra o scădere a prosperității de 9%.