Olanda, împreună cu Austria, Suedia și Danemarca, a prezentat propriile propuneri pentru un fond european de redresare după corona. Acest plan al celor patru țări se află în opoziție directă față de propunerea recent publicată franco-germană pe puncte esențiale.
Propunerea „celor patru zgărciți” poate fi văzută ca o reacție la compromisul prezentat săptămâna trecută de președintele francez Macron și cancelarul german Angela Merkel. Astfel, acum două propuneri se află pe masa negocierilor de la Bruxelles.
Din punct de vedere politic și administrativ, în organismele UE, după măsurile de urgență anterioare, acum se pune accent pe reconstrucție. Perspectivele sunt însă sumbre. Economia scade în medie cu 7,4 procente. În ciuda acestei recesiuni iminente, UE a discutat mult timp despre finanțarea unui plan de reconstrucție. Au reapărut fisuri cunoscute între nord și sud și între săraci și bogați.
În această situație, săptămâna trecută Emmanuel Macron și Angela Merkel au luat inițiativa. Ei au propus un fond de redresare în valoare de 500 miliarde euro, inclusiv câteva alte ajustări ale UE. Comisia Europeană trebuie să strângă banii pe piețele de capital, iar statele membre îi vor rambursa împreună.
Propunerea celor patru țări vine înainte de revizuirea bugetului multianual al UE, care trebuie să deschidă calea pentru strângerea a sute de miliarde pentru redresarea economică. În special țările din sudul Europei au fost puternic afectate de criza corona. Olanda a primit anterior critici dure din partea țărilor sudice pentru că Haga s-ar poziționa prea rigid. Olanda nu este dispusă să ofere miliarde fără condiții.
Miercuri, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, urmează să prezinte revizuirea cadrului financiar multianual al UE 2021-2027, conform planurilor actuale. Cele patru țări susțin un fond de urgență temporar, unic. Acest fond ar fi în afara bugetului obișnuit al UE, deci și în afara legislației și competențelor UE. Astfel, nici Parlamentul European nu ar avea cuvânt de spus. Din fond, țările UE grav afectate ar putea solicita un împrumut pe o perioadă maximă de doi ani.
Sumele nu sunt menționate (încă). Mai întâi Comisia Europeană trebuie să analizeze cât de mulți bani sunt exact necesari. Țările afectate care doresc bani trebuie să vină cu un plan de redresare propriu. Planul de sprijin al lui Merkel și Macron nu este un împrumut, ci o subvenție sau o donație. Nivelul admis al datoriei în Europa ar putea fi mărit după opinia lor. Aceasta este exact ceea ce cele patru țări nu doresc.
Potrivit lui Merkel, este vorba de un „efort excepțional unic” pentru a sprijini țările cele mai grav afectate. Cele patru țări nu vor nici să contribuie cu bani suplimentari la bugetul multianual al UE. Ele vor ca acest buget să rămână valabil pentru șapte ani și ca fondul de redresare pe doi ani să funcționeze temporar alături de acesta.