În prima jumătate a anului va trebui să se vadă dacă noua PAC va prezenta probleme de început și dificultăți la implementare. După ce cu câteva săptămâni în urmă – ca ultimul – a fost aprobat de Bruxelles planul strategic al Olandei, după ani întregi de pregătiri detaliate, noua politică agricolă poate acum începe. Aceasta oferă mai mult spațiu pentru priorități naționale, ceea ce, fără îndoială, va duce la mai multe consultări și discuții.
Olanda consideră anul 2023 un an de tranziție. Comisia Europeană a indicat deja că nu va insista rigid asupra regulilor și procedurilor, existând spațiu pentru ajustări pe baza experienței practice acumulate. Totuși, între teorie și practică, vor fi cu siguranță multe sprâncene ridicate...
Consecințele războiului Rusiei împotriva Ucraina vor fi anul viitor dure; nu doar pentru agricultori și producători de alimente, ci pentru toți europenii. Avansul militar rus în anul trecut a dus la o nouă Război Rece între Europa de Est și cea de Vest, cu toate efectele ce decurg de aici.
Sancțiunile internaționale împotriva regimului Putin forțează țările UE la o reorientare geopolitică, inclusiv o nouă politică energetică (adică gaze mai scumpe, îngrășăminte, boicot comercial etc.). Agricultura europeană se va confrunta în următoarele șase luni cu întrebarea dacă trebuie din nou impuse taxe vamale pentru exporturile agricole ucrainene către UE sau dacă ukrainienii trebuie „să fie ajutați oricum”.
În plus, pe agenda agricolă europeană se află cel puțin zece dosare „adormite” care fie vor fi rezolvate cum se cuvine, fie se vor stinge precum o lumânare pe timpul nopții, fie vor conduce în continuare la conflicte.
Comisarii vor să aibă diverse planuri finalizate la timp pentru a evita ca propunerile lor să fie „amânate peste alegeri”. Planificarea anuală recent publicată arată deja că mai multe intenții vor trebui amânate.
Anul calendaristic 2023 va fi oricum unul aparte pentru politica europeană. În toamnă încep campaniile pentru alegerile din primăvara anului 2024 pentru un nou Parlament European. Timpul campaniilor este pentru politicieni adesea o perioadă în care divergențele se adâncesc, ceea ce face formarea compromisurilor mai dificilă. Astfel, perioada campaniei nu este ideală pentru ca Comisarii să treacă cu succes decizii ample și temeinice prin Parlamentul European.
Aceasta ar putea deveni o problemă pentru pachetul privind Restaurarea Naturii, Îngrășămintele și Protecția Culturilor susținut de Comisarii Timmermans, Sinkevicius și Kyriakides. Mulți miniștri ai agriculturii din UE doresc un studiu suplimentar (inclusiv o întârziere de cel puțin jumătate de an?). În plus, Comisia pentru Agricultură trage de frână, Comisarii spun că sunt dispuși la compromis, iar Comisia pentru Mediu dorește să finalizeze aceste legi privind natura și culturile înainte de începerea campaniei electorale.
Comisarilor europeni le expiră mandatul abia în noiembrie 2024. Ei mai au deci aproape doi ani în față, dar într-un context ce include un parlament în campanie și apoi un nou parlament care trebuie să se familiarizeze cu activitatea. După aceea, va trebui să aștepte dacă pot „rămâne”, respectiv dacă își păstrează același portofoliu.
Așadar, actuala Comisie rămâne în funcție pe tot parcursul anului 2023. Pentru planuri și bugete noi trebuie să obțină aprobarea de la consiliile ministeriale de profil și de la Parlamentul European. Acest proces se desfășoară de obicei prin negocieri în trei părți (așa-numitele triloguri); o analiză detaliată, consumatoare de timp, a fiecărui punct, virgulă și euro.
În domeniul agriculturii există multe dosare „adormite” care trebuie încă „bifate” în triloguri. Și din multe dintre acestea se știe că există diferențe de opinii destul de mari, ceea ce crește riscul amânărilor...