Comisia Europeană refuză să plătească Ungariei suma de 7,5 miliarde euro din marele fond de redresare post-coronavirus pentru că țara nu respectă regulile și reglementările europene. Este prima dată când Comisia Europeană aplică efectiv sistemul de sancțiuni din cadrul dreptului constituțional.
Vinerea trecută, Parlamentul European a declarat într-o rezoluție că Ungaria „nu mai poate fi considerată o democrație”. Europarlamentarul Tineke Strik (Verzii) dorește reținerea și a altor fonduri UE, cum ar fi cele pentru agricultură, pentru a pune presiune pe Ungaria. Strik subliniază că abuzurile și fraudele privind fondurile agricole ungurești au fost deja dovedite în ultimii ani.
Politica anti-UE a guvernului naționalist maghiar condus de premierul Viktor Orban este de ani de zile o sursă de controverse în cercurile UE, însă până acum liderii europeni au evitat impunerea de sancțiuni.
Dar acum, când Ungaria respinge cursul pro-Ucraina și anti-Rusia al țărilor UE, Bruxelles-ul a ajuns la limita răbdării. Ungaria a decis la începutul acestei luni să cumpere mai mult petrol rusesc.
Suma de 7,5 miliarde euro reținută reprezintă aproximativ jumătate din banii alocați Ungariei în cadrul fondului de redresare la nivelul UE. În încercarea de a calma îngrijorările Bruxelles-ului, Budapesta a anunțat sâmbătă - în ultimul moment - că dorește să combată corupția.
Săptămâna viitoare, liderii UE trebuie să aprobe această amendă impusă, iar Ungaria are șase săptămâni să revină asupra deciziei.
Conflictul dintre Ungaria, unul dintre cei mai mari beneficiari net ai blocului, și UE a crescut constant de când partidul Fidesz al lui Orban a ajuns la putere în 2010.
Cel mai mare partid de guvernământ este acuzat că degradează instituțiile democratice ale țării, restricționează libertatea presei, fraudarea subvențiilor UE și încalcă drepturile minorităților – acuzații pe care Budapesta le neagă.