Coalițiile agricole europene Copa-Cogeca sunt îngrijorate de noua strategie pentru soluri prezentată ieri de Bruxelles. Asociațiile se tem că UE încearcă să obțină mai mult control asupra politicii terenurilor în țările membre și să impună agricultorilor o mulțime de sarcini administrative suplimentare.
Noua „strategie pentru soluri sănătoase”, prezentată de comisarii pentru Climat și Mediu Frans Timmermans și Virginius Sinkevicius, nu conține doar un embargo pentru importul produselor provenind din foste zone de păduri virgine (decimate), ci și reguli mai stricte împotriva poluării solului în țările UE. Astfel, anumite aspecte ale Green Deal-ului ar trebui transpunse în obligații legale.
De asemenea, s-a anunțat că zonele mari de turbărie și spațiile naturale trebuie să devină mai mult rezervoare de apă și zone mlăștinoase și că, în cazul vânzării terenurilor agricole, s-ar putea introduce o „declarație de sol curat”. În ceea ce privește solul, Comisia Europeană estimează că în prezent între 60% și 70% din suprafețele din UE sunt nesănătoase.
Copa-Cogeca afirmă că va aștepta propunerile concrete ale Comisiei, pe lângă instrumentele deja existente. Totuși, coalițiile sunt mulțumite de anunțul că înainte de implementarea acestei strategii pentru soluri va fi realizată o „evaluare a impactului”. Aceasta reprezintă o mică reamintire pentru Comisie legat de modul în care această evaluare a impactului a fost în mare parte abandonată în cazul Politicii Agricole Comune după 2023.
De asemenea, eurodeputatul olandez Bert-Jan Ruissen (SGP), într-o primă reacție, s-a arătat sceptic: „Este justificat să existe atenție asupra sănătății solurilor. Orice fermier știe cât de important este solul pentru producția de alimente. Dar de ce trebuie reglementat acest lucru prin reguli ale UE? Care este aspectul transfrontalier aici? Dacă există ceva ce nu traversează granițele, acesta este solul!”
Criticii susțin că prin noua strategie a UE pentru soluri, Comisia Europeană încearcă din nou să ocupe domeniul „protecției solului”, care se află în competența exclusivă a țărilor membre. În 2014, Bruxelles a fost nevoit să retragă propunerea de directivă-cadru europeană pentru soluri, după ce, timp de opt ani, nu a reușit să o implementeze din cauza opoziției țărilor membre.