Astfel, se pare că nu va exista o majoritate calificată în UE pentru niciuna dintre cele două opțiuni: nici interzicerea, nici prelungirea permisiunii de utilizare. Pentru ambele decizii este necesar ca cel puțin 55% dintre statele membre UE, reprezentând 60% din populația UE, să fie de acord. Anterior s-a aflat că și Belgia se va abține de la vot, iar Germania și Austria au anunțat clar că vor vota împotrivă. Franța, Malta și Luxemburg nu susțin nici ele propunerea Comisiei Europene.
Ministrul Adema afirmă că alegerea sa de a se abține de la vot ia în considerare atât avizele științifice ale Ctgb (care recomandă aprobarea glifosatului), cât și o moțiune parlamentară care cere interzicerea utilizării sale. De asemenea, guvernul a cerut oamenilor de știință să efectueze noi cercetări suplimentare asupra potențialelor riscuri pentru sănătate, precum boala Parkinson.
Ministrul subliniază că atât în procedurile europene, cât și în cele olandeze, există prevederi prin care utilizarea glifosatului poate fi interzisă imediat dacă se dovedește în viitor că reprezintă un risc.
Având în vedere că vineri, la Bruxelles, nu se va lua o decizie calificată, săptămâna viitoare va avea loc un nou vot în Comisia de Recurs. Este de așteptat ca acesta să nu schimbe pozițiile existente. Comisarul UE Stella Kyriakides a declarat săptămâna trecută în Parlamentul European că intenționează să modifice propunerea doar în câteva detalii minore.
Dacă nici după recurs nu se va întruni o majoritate calificată, Comisia Europeană este autorizată să ia o decizie proprie. Aceasta s-a întâmplat și în urmă cu cinci ani, când a avut loc ultima prelungire „temporară”.
Doar dacă vor exista suficiente voturi „calificate” împotrivă, aprobarea glifosatului va expira după 12-18 luni. Ulterior, statele membre nu vor mai putea autoriza produse pe bază acestei substanțe active.