Uniunea Europeană trebuie să mobilizeze toate resursele financiare pentru redresarea medicală, socială și economică după criza coronavorusului. Nu doar din solidaritate cu țările vecine puternic afectate, ci și pentru că avem o datorie față de generația următoare”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Comisia Europeană a prezentat planuri pentru un buget multianual ajustat, după ce anterior Franța și Germania, alături de un grup format din „cei patru zgârciți”, au înaintat planuri concurente. Propunerea prezentată acum de Comisia Europeană include nu doar unele compromisuri pe subiecte sensibile, ci oferă și câteva „soluții noi”. Aceste noutăți reprezintă, de fapt, noi piedici asupra cărora cele 27 de state membre UE nu au ajuns încă la un acord.
Bugetul multianual 2021 – 2027 propus de Von der Leyen va costa anual 1,85 trilioane de euro (1850 de miliarde). Din această sumă, pentru un plan de redresare post-corona vor fi împrumutați 750 de miliarde de euro pe piețele financiare, dintre care 500 de miliarde pentru granturi acordate țărilor și 250 de miliarde pentru împrumuturi acordate companiilor. Aceasta înseamnă că UE va administra fondul, vor trebui depuse cereri și planuri concrete, iar toți miniștrii de Finanțe vor putea monitoriza cheltuielile.
Pe partea veniturilor, Comisia Europeană încearcă să rezolve două probleme deodată. În multe țări ale UE există rezerve față de o „uniune de transferuri” în care țările UE puternice și bogate trebuie să contribuie la împrumuturile și deficitele țărilor UE mai slabe. De asemenea, există obiecții legate de creșterea contribuției anuale la UE.
Comisia Europeană propune acum introducerea unor impozite europene, de exemplu pe sticlele de plastic de unică folosință, pe profiturile din internet, pe taxa pe cifra de afaceri pentru multinaționale și o taxă de mediu asupra produselor de import poluante. Aceste „venituri noi” sunt o dorință veche a UE, dar până acum au fost blocate de miniștri și șefii de guverne. Aceștia au împiedicat până acum ca UE să încaseze direct bani din taxe; ei vor ca finanțarea UE să treacă prin cele 27 de state membre (sub controlul acestora).
Dacă țările UE continuă să se opună propriilor venituri directe pentru UE, atunci după 2025 vor trebui să plătească singure nota finală a fondului corona și să nu se plângă de creșterea contribuției lor anuale, acesta fiind, aproximativ, raționamentul. Propunerea actuală conține, de altfel, numeroase compromisuri acceptate de unii opozanți dar respinse de susținători și invers.
De asemenea, în abordarea multianuală sunt incluse elemente de politici noi, cum ar fi cele legate de Politica Climatică și Pactul Verde. Prin urmare, în bugete au loc multe „reconfigurări” (se elimină subvenții vechi pentru a folosi banii pentru ceva nou).
Astfel, bugetului pentru Agricultură i-au fost adăugate câteva zeci de miliarde, inclusiv pentru mai multe împăduriri, mai multă biodiversitate, dezvoltare rurală și noua politică de securitate alimentară de la fermier la consumator. În același timp, se realizează o reducere de aproximativ zece procente a subvențiilor agricole cunoscute, care vor fi parțial mutate de la fermele mari către întreprinderi agricole mici, familiale.
În plus, contribuția obligatorie a celor 27 de state membre către Bruxelles va crește. Totuși, reducerea anuală de care beneficiază plătitorii neti Olanda, Austria, Suedia, Danemarca și Germania poate fi păstrată momentan. Aceasta este o momeală pentru nemulțumiți, s-a remarcat pe culoare. În cazul Olandei, reducerea anuală este de aproximativ 1 miliard de euro.
Președintele UE Charles Michel dorește să „facă tot posibilul” pentru a ajunge la un acord în câteva luni asupra planului european de redresare. El intenționează să discute problema într-un summit extraordinar cu cei 27 de șefi de guverne peste trei săptămâni. Din cauza coronavirusului, este încă incert dacă șefii de guverne vor călători personal la Bruxelles pentru o adevărată reuniune. Contactul personal este, potrivit diplomaților, indispensabil în negocieri sensibile.
Premierul Olandei, Mark Rutte, se așteaptă ca decizia privind fondul european de redresare să întârzie. „Vom purta discuții în Europa în perioada următoare, ceea ce va dura cu adevărat”, a declarat el. La summitul UE din iunie nu se așteaptă o decizie, a adăugat Rutte. În acel caz, o decizie ar putea fi luată abia în iulie, în președinția Germaniei.
Rutte nu a dorit să comenteze substanțial pachetul prezentat. Din aproape toate celelalte capitale UE vin reacții înțelegătoare, non-respingătoare și aprobatoare. Rutte a subliniat că dorește să respecte „principiile de bază” stabilite împreună cu Danemarca, Suedia și Austria pe hârtie.
Dar se pare că Austria deja este de acord cu „partea de granturi, partea de împrumuturi”. Diplomați de la Bruxelles se așteaptă ca Danemarca și Suedia, care au ambele propria monedă și nu fac parte din zona euro, să nu dorească o poziție excepțională în UE încă o dată. În acest caz, Olanda riscă să rămână singura care va spune încă „nu”…