Exact acum, în ultimul an din perioada de mandat, când contează să se culeagă roadele, Comisia Europeană nu numai că pierde unul dintre jucătorii săi de top, dar și opoziția la moștenirile cruciale ale Pactului Verde din portofoliul lui Timmermans devine tot mai puternică.
Acum că este clar că Timmermans va fi capul de listă al PvdA/GroenLinks, la Bruxelles se face deja multă speculație despre cine îl va succeda. De altfel: chiar trebuie să fie înlocuit pentru acel singur an?
Cine va apăra anul viitor dogma „Trebuie să devii sustenabil”? Un înlocuitor temporar care doar să supravegheze situația? Cine va trebui să fixeze dosarele climatice ale lui Timmermans pentru următoarea perioadă a UE, 2024 – 2029? Reglementar, Olanda ar trebui să propună un nou candidat comisar. Dar guvernul olandez este demisionar după demisia prim-ministrului VVD Mark Rutte, iar astfel de numiri sunt deosebit de sensibile politic.
Mecanismul de la Bruxelles ar putea considera că activitatea lui Timmermans este aproape finalizată și că restul poate fi gestionat de actualul său asistent, consumatorul de dosare Diederik Samsom. Dacă este necesar, restul poate fi amânat până după alegerile europene (iunie 2024) sau unul dintre actualii comisari pentru Climat ar putea prelua responsabilitatea pentru încă un an.
Se va ține neîndoielnic cont de faptul că în următorul an și jumătate agricultura agri și mediul înconjurător nu vor fi teme majore. Poate o dezamăgire pentru agricultorii europeni, dar UE se confruntă anul viitor cu alte provocări cruciale, în special pe scena geopolitică.
În acest context, relațiile comerciale cu Statele Unite și China, consecințele Brexit-ului, războiul Rusiei în Ucraina sunt într-adevăr mult mai importante decât o eventuală interdicție a glifosatului. Totuși, lobby-ul agricol de la Bruxelles speră deja că plecarea anticipată a lui Timmermans va conduce „de la amânare la anulare”. Opiniile despre dosarele rămase ale lui Timmermans sunt încă profund împărțite.
Spre exemplu, miniștrii agriculturii trebuie încă să aprobe reducerea la jumătate a substanțelor chimice utilizate în agricultură. Miniștrii și Parlamentul trebuie să ajungă la un acord cu privire la o lege a restaurării naturii practic demontată. Trebuie luată o decizie privind reducerea poluării cu nitrați în apelor subterane, iar au fost anunțate relaxări privind utilizarea glifosatului și extinderea tehnicilor OGM.
În acest scenariu (= multe lucruri rămase de realizat), președinta Comisiei Von der Leyen ar putea prelua dosarul Climatului rămas și ar putea transforma o situație care ar părea să fie un minus într-un plus. Se zvonește în holurile de la Bruxelles că Von der Leyen dorește să fie realeasă după alegerile europene. Se pare că conservatorii creștin-democrați germani nu sunt prea entuziasmați. Ei consideră că Von der Leyen este prea prietenoasă cu Timmermans și prea ecologistă.
Mai multe partide creștin-democrate din Europa Centrală (și liderul grupului PPE, Weber!) consideră că UE trebuie să urmeze o direcție mai de dreapta, cu mai multă atenție la „economie + prezent” și mai puțin accent pe „Pactul Verde + viitorul îndepărtat”.
Pentru Von der Leyen, succesul în parcurgerea ultimilor pași ai lui Timmermans și asigurarea lor nu ar fi doar un rezultat diplomatic și administrativ frumos; ar putea fi și o strategie personală de campanie.