Liderii guvernelor UE au purtat vineri, în cadrul videoconferinței de summit, discuții „constructive” despre bugetul multianual al UE (1180 miliarde) și fondul de redresare coronavirus (750 miliarde), însă nu au ajuns încă la un acord.
Totuși, șefii de stat și de guvern au afirmat după o discuție video de patru ore că la următorul summit, probabil în iulie, vor depăși criza și au promis să ajungă la un acord, în ciuda diferențelor enorme dintre statele membre.
Așa cum era de așteptat, nu au fost trase concluzii sau rezultate după videoconferință. Discuția a fost destinată ca o primă ocazie pentru a-și exprima prioritățile și pentru a-și exprima îngrijorările în legătură cu pachetul, o formulare eufemistică pentru a camufla contradicțiile încă existente. În aceste contradicții, „cei patru zgârciți” (Olanda, Austria, Danemarca și Suedia) se situează ferm împotriva celorlalte țări ale UE.
Prim-ministrul olandez Mark Rutte a declarat după încheierea discuției că banii din fondul coronavirus trebuie să ajungă în orice caz acolo unde este cu adevărat nevoie. De aceea, el nu vrea să folosească actuala cheie de repartizare a UE, care se bazează pe situația țărilor înainte de pandemie, pentru ajutorul coronavirus. Această repartizare actuală alocă sume considerabile atât Italiei și Spaniei, grav afectate, cât și, de exemplu, Poloniei sau altor țări care au fost lovite mult mai puțin.
„Este important să ne ajutăm unii pe alții”, a subliniat Rutte. Potrivit acestuia, este crucial ca „țările care nu aveau niciun fel de rezervă” să nu rămână în urmă și ca uniunea să nu devină dezechilibrată. Dar de la aceste țări se poate aștepta și „solidaritate” pentru a „face tot posibilul să se îngrijească de ele însele în viitor”, a spus el. Reformele sistemelor de pensii și ale pieței muncii, precum și colectarea impozitelor, „toate aceste lucruri sunt necesare”, a avertizat prim-ministrul, reiterând pledoaria sa.
Guvernul olandez subestimează prin poziția sa strictă „problema care urmează să ajungă la noi”, a declarat fostul președinte al De Nederlandsche Bank (DNB), Nout Wellink. El anticipează că consecințele crizei „vor fi foarte mari” și, prin urmare, guvernul trebuie să se întrebe: „în ce măsură ești dispus să fii solidar?” „Pentru că acesta este momentul adevărului care ne așteaptă.”
Wellink a precizat că, în opinia sa, dările în plată, marele obstacol pentru Olanda, nu reprezintă o problemă. Se pare că mulți nu realizează că problema datoriei care vine ar putea necesita sacrificii uriașe dacă dorim să rămânem parte a Europei și să menținem Europa unită, a spus el. Conform lui Wellink, Olanda „nu a învățat nimic în acest sens din 2012”, când criza datoriei Greciei a divizat Uniunea Europeană.
Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a avertizat că există riscuri pentru piețele financiare dacă nu vor exista pachete de sprijin pentru redresare economică. Franța și Germania ar insista pentru ca această chestiune să fie încheiată luna viitoare.
Președintele Parlamentului European, David Sassoli, le-a spus liderilor că pachetul actual este ambițios, dar „nu merge suficient de departe pentru ceea ce este necesar.” A avertizat că Parlamentul European, care trebuie să aprobe bugetul multianual, nu va accepta mai puțin decât pachetul propus.
„Trebuie să considerăm această propunere actuală ca pe o poziție de început”, a spus Sassoli, care trebuie încă îmbunătățită. Parlamentul European dorește un buget mai mare, în timp ce unele țări încă doresc să facă economii. Sassoli a fost de acord cu Rutte și nu este nici el un susținător al sprijinului sub formă exclusiv de împrumuturi pentru statele membre cele mai afectate. Acest lucru ar duce la „efecte inegale asupra poverii datoriei statelor membre și ar costa doar mai mulți bani UE în ansamblu.”