Summitul Uniunii Europene îl pune sub presiune pe premierul olandez Mark Rutte pentru a accepta bugetul multianual al UE, și în special fondul de redresare post-coronavirus. Olanda și alte trei țări „zgârcite” vor ca o parte din sprijinul UE să fie rambursat.
Cancelarul german Angela Merkel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au declarat într-o conferință de presă comună că soluționarea crizei necesită rapiditate. Țările UE trebuie să privească dincolo de propriul interes, a afirmat Von der Leyen, fără a numi țări specifice.
La începutul mandatului rotativ al Germaniei la președinția UE, cancelarul Merkel a spus că Uniunea se află în pragul celei mai mari crize de la înființare. Ea a afirmat că pandemia de coronavirus și criza economică anticipată demonstrează că țările trebuie să colaboreze, nu să se izoleze.
Liderii guvernelor UE se întâlnesc pe 17 și 18 iulie la Bruxelles, sperând să ajungă la un acord după două încercări anterioare eșuate. Deoarece Olanda este văzută de summit ca lider al „grupului celor patru zgârciți”, premierul olandez îl va primi luni seara pe președintele Consiliului European, Charles Michel, la Haga. Președintele Consiliului European va veni la reședința oficială a lui Rutte, Catshuis, unde fără îndoială îl va convinge pe Rutte.
Președintele francez Emmanuel Macron l-a vizitat deja săptămâna trecută pe Rutte pentru a discuta despre fond. Liberalii Rutte, Macron și Michel, social-democratul Sanchez și creștin-democrata Merkel au format după alegerile europene un grup de cinci care a contribuit la alcătuirea Comisiei Europene condusă de Ursula von der Leyen. „Împreună la plecare, împreună la întoarcere” – acesta va fi mesajul pe care îl va auzi Rutte.
După discuția cu Michel, Rutte trebuie să participe joi seara la o cină de lucru în Berlin cu cancelarul Angela Merkel. Scopul este să se ajungă la un acord la summitul din 17 și 18 iulie. De asemenea, țările trebuie să se înțeleagă asupra bugetului multianual al UE. Merkel a recunoscut anterior că Germania va trebui să contribuie mai mult la planurile UE în următorii ani.
Premierul Rutte are două condiții importante. În primul rând, reducerea contribuției Olandei la bugetul UE trebuie să rămână valabilă. Noile planuri trebuie finanțate prin economii la planurile vechi, deși Olanda recunoaște că în domeniul politicii climatice și al Pactului Verde este nevoie de mai mulți bani. În al doilea rând, țările din sudul Europei trebuie să pună în aplicare reformele convenite dacă vor primi sprijin din fondul pentru coronavirus. Aceste reforme privesc, de exemplu, pensiile, colectarea impozitelor și piața muncii.
Vineri, Rutte a reiterat că nu vede o urgență în privința fondului de redresare: nicio țară nu a depus încă cereri. Nu există nici măcar calcule sau cifre reale privind „mărimea daunelor”. Acestea vor apărea cel mai devreme peste câteva luni sau anul viitor. Prim-ministrul nu consideră absolut necesar un acord privind fondul coronavirus în summitul de peste două săptămâni. Totuși, ar dori să reușească, pentru că „ar evita multe dispute și degradări ale atmosferei”.
Olanda nu este singură în opoziția sa. Ea este solidară cu Austria, Danemarca și Suedia împotriva planului Comisiei pentru fondul de redresare. Rezistența lor este întâmpinată mai ales cu ostilitate în țările din sudul Europei, dar și în Franța, Germania și Polonia.