Consultările reprezintă și ultima reuniune a Consiliului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (LNV) sub conducerea președinției belgiene a UE; începând cu 1 iulie, Ungaria, mai puțin prietenoasă cu UE, preia președinția UE pentru șase luni. În plus, în următoarele șase luni, multe decizii la nivelul UE vor fi suspendate în așteptarea numirii unei noi Comisii Europene. Liderii guvernamentali discută în culise care comisari vor fi rechemați și care nu.
Comisia actuală, aflată în prag de încheiere a mandatului, a prezentat săptămâna trecută (conform planului) proiectul de buget pentru anul 2025. Acesta prezintă un buget aproape neutru, cu doar câteva ajustări ici și colo (deja convenite anterior).
Nu este prevăzută nicio majorare pentru Politica Agricolă Comună, în ciuda apelurilor anterioare ale comisarului Wojciechowski. Acesta consideră că, în orice caz, fondul pentru dezastre trebuie majorat, iar toate posturile să fie corectate în funcție de inflație. Comisia intenționează să aloce anul viitor 53,8 miliarde de euro pentru PAC, aceeași sumă ca în bugetul pe 2024. Wojciechowski, responsabil în ultimii cinci ani de domeniul agriculturii, a făcut apel către liderii europeni să recunoască importanța PAC.
Președinția belgiană va invita Consiliul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală la Luxemburg să tragă o serie de concluzii privind viitorul dorit al agriculturii. Aceste concluzii trebuie să răspundă protestelor recente ale fermierilor din multe țări ale UE și provocărilor cu care se confruntă sectorul agricol în anii următori.
Mai mult, noua politică agricolă trebuie să includă rezultatul (?) dialogului agricol inițiat de președinta Comisiei Ursula von der Leyen. Ea a pus la începutul acestui an – sub presiunea protestelor fermierilor – măsurile Green Deal în agricultură pe un plan secund, promițând „un dialog cu fermierii”. De atunci, însă, s-au auzit foarte puține despre acest dialog.
Singurul lucru concret decis de atunci de Parlamentul European și țările UE este neintroducerea obligatorie a celor patru reguli climatice stabilite în 2021, ci aplicarea lor pe bază voluntară. În plus, cele patru măsuri au fost suspendate imediat din cauza declanșării războiului Rusiei împotriva Ucraina. Și mult discutata „ușurare a poverilor” revine țărilor membre, vizând în principal eliminarea obligațiilor administrative, nu eliminarea subvențiilor sau taxelor.
În plus, săptămâna trecută a început oficial negocierea cu Ucraina pentru aderarea la UE. Țara asediată de Rusia dorește să-și schimbe cursul geopolitic spre UE și caută integrarea în Europa. Aceste proceduri pot dura ani, dar pot avea și un impact rapid și direcționator.
Dacă acest „gigant agricol” va fi admis pe piața comună a UE, acest fapt va zdruncina aproape în întregime actuala politică agricolă și producția de alimente. Prin urmare, este deja clar că în domeniul agriculturii europene nu se vor schimba prea multe deocamdată, în așteptarea unui Parlament European nou (mai orientat spre dreapta), a unei noi echipe de comisari (inclusiv Von der Leyen din nou?), a bugetului PAC nou (posibil mai mare) și a admiterii Ucrainei, fie rapidă, fie întârziată.