Va fi „foarte dificil” să se ajungă la un acord asupra bugetului multianual al UE și asupra fondului de redresare post-coronavirus până cel târziu în iulie, având în vedere divergențele legate de cuantumul și distribuția fondurilor, recunosc oficiali și diplomați UE de la Bruxelles.
„Ar fi foarte bine să existe un acord politic în iulie”, a admis vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis, după reuniunea miniștrilor finanțelor și economiei de marți trecut. Însă deja se știe că prim-ministrul olandez Mark Rutte, unul dintre cei patru care se opun unei contribuții naționale mai mari la bugetele UE, „nu este grăbit”.
Președintele UE, Charles Michel, a luat legătura cu liderii UE pentru a le cere opinia cu privire la propunerea de compromis a Comisiei Europene. După acest prim schimb, un oficial UE a declarat pentru EURACTIV că va fi „foarte greu” să se obțină unanimitatea necesară a celor 27 de lideri înainte de vacanța de vară.
Majoritatea este de acord că este urgent, deoarece UE se confruntă cu cea mai profundă recesiune din istoria sa. Pentru a combate efectele economice ale pandemiei, Comisia Europeană a propus un fond de redresare fără precedent în valoare de 750 de miliarde de euro.
Liderii UE nu au reușit nici în februarie să încheie un acord privind bugetul, deoarece diferențele dintre statele nordice, sudice și estice nu au putut fi eliminate. Bugetul multianual revizuit și fondul de redresare sunt în special contestate de Olanda și Austria, precum și de țări din Europa de Est, cum ar fi Ungaria.
Germania dorește să se găsească „foarte rapid” un compromis privind fondul de redresare al UE pentru a sprijini țările afectate de criza coronavirusului. Câteva țări UE se află într-o situație gravă și au nevoie urgentă de ajutor, a anunțat Germania într-o reuniune cu miniștrii de finanțe ai UE.
Olanda, împreună cu Suedia, Danemarca și Austria, susțineau că fondul nu trebuie să fie format din subvenții, ci din împrumuturi. Franța și Germania nu sunt de acord cu acest punct de vedere. Ele doresc să acorde 500 de miliarde de euro sub formă de granturi condiționate țărilor afectate. Ulterior, Comisia Europeană a propus un fel de compromis, iar banii vor proveni acum parțial din granturi și parțial din împrumuturi.
În cadrul discuțiilor miniștrilor UE de această dată, Olanda își concentrează obiecțiile asupra mărimii fondului și a estimării multianuale a UE. Potrivit ministrului Hoekstra (Finanțe), propunerile duc la „contribuții substanțial mai mari” pentru Olanda, începând de la o creștere de 1,5 miliarde în 2021 până la 2,3 miliarde în 2027.
Olanda recunoaște însă că este de dorit să se colaboreze cu alte țări. Dacă fiecare țară încearcă să rezolve singură criza, pe șocul simetric al izbucnirii COVID-19 urmează o redresare asimetrică. Guvernul este, de asemenea, pozitiv privind legătura dintre sprijin și implementarea reformelor și investițiilor în digitalizare, cercetare și ecologizare. Dar Hoekstra are „dubi serioase” privind finanțarea și mărimea fondului.