Actualul mandat belgian al UE spune că cel mai devreme în iunie va solicita statelor UE un punct de vedere și votul. Deoarece Parlamentul European (PE) va fi în concediu electoral atunci, negocierile finale vor fi oricum amânate până toamna.
La sfârșitul anului trecut, mandatul spaniol anterior al UE nu a reușit nici el să alinieze cele 27 de state UE în privința acestei propuneri.
Cel mai mare obstacol este întrebarea dacă cea mai ușoară formă de editare genetică (așa-numita tehnică Crispr-cas) trebuie să fie permisă și în agricultura ecologică și dacă această editare trebuie întotdeauna menționată pe etichetă.
De asemenea, nu s-a stabilit încă dacă companiile (chimice) pot solicita brevete pentru semințe și material săditor modificate prin ngt. Nu s-a decis nici dacă Crispr-cas e permisă doar pentru un număr limitat de produse agricole sau pentru toate.
Parlamentul European a afirmat deja în februarie că va fi necesară o nouă etichetare deoarece editarea ngt, conform politicienilor UE, trebuie să rămână în afara agriculturii ecologice. Această poziție este susținută de o minoritate (blocantă) de state UE, dar nu de toate.
Faptul că propunerea pentru aprobarea rapidă a noilor tehnici OGM riscă să eșueze nu este deloc surprinzător. La începutul anului trecut, propunerea – sub presiunea PPE creștin-democrat din Parlamentul European – a fost legată de propunerea SUR pentru reducerea utilizării substanțelor chimice în agricultură.
Această ultimă propunere a fost slăbită anul trecut sub presiunea mai multor state UE și a majorității centru-drepte din Parlamentul European într-un mod atât de puternic, încât susținătorii inițiali și-au retras sprijinul final pentru planul privind pesticidele. Astfel, aceasta a dispărut – un fapt extrem de rar – de pe agenda UE.
Un lucru similar amenință să se întâmple acum cu propunerea ngt, la fel ca și cu Legea de restaurare a naturii, actualizarea legii privind bunăstarea animalelor, propunerea pentru o directivă UE împotriva poluării solului și Legea pădurilor, încă în pregătire.