Acest apel apare în contextul ascensiunii partidelor de extremă dreapta anti-imigrație în Europa, așa cum a reieșit recent din câștigul electoral al FPÖ din Austria și sprijinul dominant pentru partide similare în țări ca Italia, Franța, Olanda și Germania.
Apelul a fost redactat de Olanda și Austria și este susținut de țări precum Franța, Italia, Germania, Cehia, Danemarca, Grecia, Finlanda și Croația.
Ceisprezece state membre UE, împreună cu trei țări non-UE afiliate zonei Schengen – Norvegia, Elveția și Liechtenstein – au lansat un apel către Comisia Europeană pentru a propune o legislație nouă care să accelereze returnarea migranților în țara lor de origine. Cererea lor va fi discutată informal pentru prima dată săptămâna aceasta ("în timpul prânzului") cu ușile închise.
Aceste țări consideră că regulile actuale oferă prea mult spațiu pentru interpretare de către judecători, ceea ce provoacă întârzieri în procesul de expulzare. Semnatarii insistă ca Bruxelles-ul să impună obligații clare pentru returnare și să reducă spațiul pentru obstrucții juridice. Acest lucru este posibil numai dacă țările UE și Parlamentul European sunt de acord.
Discuția privind politica de returnare a solicitanților temporari de azil influențează de ani de zile dezbaterile politice din UE. Țări precum Grecia și Italia sunt puternic afectate de migranții care sosesc prin Marea Mediterană. Aceste țări solicită de ani buni o repartizare echitabilă („distribuție”) a cazurilor de solicitanți de azil.
Politica mai strictă de returnare, susținătorii susțin că ar putea nu numai să reducă presiunea asupra acestor țări, ci și să servească ca un factor de descurajare pentru viitorii migranți care încearcă să intre ilegal în Europa. Noua coaliție de dreapta din Olanda afirmă că dorește să se sustragă de la regulile UE privind găzduirea migranților.
Conform Eurostat, în 2023, 484.160 de cetățeni non-UE au primit ordin de a părăsi UE, dintre care 91.465 (18,9%) s-au întors efectiv. Una dintre constatările promovate este că migranții respinși dar nereturnați reprezintă un risc de securitate, un aspect discutat încă din 2018, dar care nu a fost adoptat oficial.
Abordarea mai strictă a migrației este determinată de îngrijorările legate de fluxurile migratorii și de presiunea politică asociată, în special în Germania, unde guvernul a decis recent să introducă controale temporare la frontieră. Alte țări, precum Austria, Ungaria și Slovacia, aplică deja controale aleatorii la frontieră, în ciuda înțelegerilor Schengen.
Apelul pentru reguli mai stricte vine la câteva săptămâni înaintea unui summit crucial al UE privind migrația. Vor fi discutate printre altele propuneri privind gestionarea dosarelor de migrație și obligarea migranților să coopereze la procesul de identificare.