Accelerarea tranziției către proteine ar putea consolida securitatea alimentară în Europa, fără dependența de importurile de produse alimentare bogate în proteine.
Un pilon major în pledoaria Germano-Daneză este creșterea culturii proteinelor vegetale, inclusiv a boabelor de soia, a mazărei și a lintei, despre care Germania se așteaptă să se extindă semnificativ până în 2030. Mai ales pe piața alternativă și durabilă a alimentelor s-a constat în ultimii ani o cerere tot mai mare pentru produse alimentare și nutriționale pe bază de plante.
Inițiativa a primit sprijin larg din partea mai multor țări UE în cadrul reuniunii lunare a Consiliului Agricol din Bruxelles, inclusiv din partea Olandei, unde ministrul Femke Wiersma (BBB) a susținut puternic includerea peștelui ca sursă de proteine. Irlanda și Luxemburg au insitat, la rândul lor, asupra sprijinului financiar pentru a face cultura culturilor bogate în proteine mai rentabilă. Polonia a pledat pentru extinderea producției de soia ca purtător valoros de proteine.
Deși propunerea a fost primită în mare parte pozitiv, ea a generat și controverse, mai ales în privința rolului cărnii din laborator și a altor surse inovatoare de proteine. Ungaria și Italia, împreună cu câteva alte țări, printre care Franța și Spania, și-au exprimat îngrijorarea privind impactul cărnii cultivate asupra agriculturii tradiționale și culturii alimentare. Ei au cerut ca pentru carnea cultivată să se aplice aceleași reguli stricte UE ca pentru medicamente.
Propunerea Germaniei și Danemarcăi subliniază necesitatea unei producții interne mai mari de proteine de înaltă calitate și prietenoase cu clima, atât pentru consum alimentar, cât și pentru hrana animalelor. „Ne confruntăm cu provocarea de a reduce impactul climatic al producției noastre alimentare,” a declarat Özdemir. Planul include măsuri precum mai multe cercetări și inovații, diversificarea surselor de proteine și o colaborare mai bună în cadrul lanțurilor valorice.