În perspectiva summit-ului UE ce începe joi, cele patru țări Visegrad au criticat președinția rotativă finlandeză a Uniunii Europene pentru o propunere privind stabilirea noului buget multianual. Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia nu sunt doar în dezacord cu dimensiunea bugetului, ci resping și posibilele sancțiuni pentru țările UE care nu respectă regulile UE.
La învestirea unei noi Comisii Europene, la Bruxelles se stabilește regulat și un nou buget multianual, care nu se bazează doar pe acorduri și proceduri deja existente. De asemenea, în noul raport multianual este inclusă finanțarea dorințelor noilor comisari europeni.
Pe baza acordurilor deja în vigoare, UE dorește să verifice în viitor, la acordarea de subvenții și fonduri țărilor, dacă o astfel de țară UE respectă regulile existente ale UE. În acest caz, Polonia și Ungaria riscă să primească mai puține subvenții deoarece sistemul lor judiciar nu este suficient de transparent și ele discriminează organizațiile străine.
Președinția finlandeză a UE a avut în ultimele luni consultări cu toate țările UE, precum și cu actuala Comisie Europeană și cu noua președintă a Comisiei, Ursula von der Leyen. De asemenea, liderii politici ai grupurilor din noul Parlament European ales au fost consultați.
În baza acestor consultări, noul buget multianual menține sistemul în care aproximativ o treime din subvenții este alocată agriculturii, care rămâne astfel cea mai mare cheltuială a UE. Este însă incert dacă Parlamentul European va accepta acest lucru, deoarece aceste subvenții agricole trebuie în viitor analizate și din perspectiva durabilității și politicii climatice. Până acum exista impresia că eventualele reduceri vor avea loc mai ales în acest sector.
În martie, Parlamentul European a emis un aviz privind proiectul de buget al Comisiei pentru 2021-2027. S-a pledat pentru o creștere de la 1% la 1,3% din produsul intern brut comun. În iulie liderii guvernelor au venit cu propriul lor punct de vedere, dorind să păstreze plafonul la actualul 1%. Comisia Europeană afirmă că este necesară o creștere până la 1,13%. Au loc discuții pentru a se ajunge la un acord între cele trei organisme ale UE în prima jumătate a anului 2020.
Președinția finlandeză a pregătit pentru summitul UE un document menit să faciliteze discuțiile, bazat pe un chestionar trimis statelor membre în iulie. Potrivit documentului, statele membre diferă în privința contribuției totale la viitorul CFM (cadrul financiar multianual), variind între 1,00% din PNB-ul UE27 și propunerea Comisiei de 1,11%.
Ca urmare, președinția finlandeză menține o repartizare de o treime pentru fondurile industriale, o treime pentru agricultură și o treime pentru alte domenii politice. Toate celelalte dorințe privind politici noi trebuie acoperite prin reduceri în alte părți ale bugetului.
Un diplomat dintr-o țară Visegrad a declarat jurnaliștilor că speră ca nota finlandeză să nu fie baza discuției și a reamintit că cel puțin două dintre țările Visegrad consideră problema sancțiunilor ca un „linia roșie”. Totodată, el a recunoscut că Olanda nu va aproba noul raport multianual fără noile sancțiuni.
Cele patru țări Visegrad au și un punct de vedere comun de a susține puternic deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord și Albania. Însă un diplomat a recunoscut că opoziția din Franța probabil nu se va schimba.