Dacă produsele din țări terțe nu respectă aceste condiții, acest lucru poate genera confuzie în rândul consumatorilor și perturba „terenul de joc echitabil” pentru producătorii de produse organice.
Având în vedere cererea în creștere pentru produsele organice din Europa, această decizie va avea un impact asupra comerțului organic global. În același timp, poate face importurile de produse organice din țări terțe mai complicate și mai scumpe.
În centrul cazului se afla o plângere a companiei germane Herbaria, producător de ierburi. Fabrica de ierburi susținea că produsele lor sunt identice cu cele ale unei companii din Statele Unite, cărora le-au fost adăugate câteva ingrediente neorganice. Acestea au primit, însă, eticheta organică a UE din partea Bruxelles-ului.
Tribunalul a subliniat, însă, că Statele Unite (la fel ca și alte țări din afara UE) au o „declarație de echivalență” emisă de UE. Aceasta înseamnă că UE recunoaște criteriile de lucru și producție din SUA ca fiind echivalente celor din UE. Astfel, produsele importate din SUA pot să îndeplinească standardele UE și, prin urmare, să poată folosi logo-ul organic al UE.
Decizia Curții Europene de Justiție (CEJ) de la Luxemburg impune astfel restricții stricte pentru utilizarea logo-ului organic UE pe produse de substituție. Scopul este de a oferi o garanție consumatorilor că produsul respectiv respectă cu adevărat cerințele stricte ale UE pentru alimentele organice.
Hotărârea Curții va avea aproape sigur consecințe asupra comerțului internațional cu produse organice. Decizia clarifică faptul că exportatorii nu pot utiliza pur și simplu logo-ul organic al UE, chiar dacă produsul lor este considerat organic în propria țară.
Aceasta poate slăbi poziția pe piață a acestor țări, deoarece logo-ul UE are valoare de marketing pe piața europeană. Logo-ul este un simbol de încredere pentru consumatori care achiziționează produse organice, iar lipsa acestuia poate influența deciziile lor de cumpărare.
Mai mult, companiile din afara UE vor trebui să își adapteze procesele de producție dacă doresc să își păstreze accesul pe piața europeană. Această abordare a „efectului de oglindă” este tot mai folosită în politica comercială a UE în ultimii ani, mai ales în cazul importurilor de produse și bunuri cu impact negativ asupra mediului. Astfel, Bruxellesul încearcă să prevină ca producătorii UE să fie „dezavantajați” față de concurenții lor din afara UE din cauza criteriilor europene de mediu și climă.