Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga respinge toate obiecțiile Myanmarului privind un proces internațional împotriva țării pentru genocidul împotriva populației musulmane rohingya. Curtea ONU va trece acum la examinarea pe fond a cazului, un proces care va dura ani de zile.
Myanmar, care după lovitura de stat din 2021 este guvernat de o juntă militară, a susținut că țara africană Gambia, care a intentat procesul, nu avea niciun interes în acest caz și nu era competentă să o facă. Însă instanța supremă a Organizației Națiunilor Unite a declarat că toate țările care au semnat Convenția privind genocidul a ONU în 1948 pot introduce cazuri în fața curții.
Myanmar este, la fel ca și celelalte țări din Asia de Sud-Est, o țară predominant budistă, dar are în nord-vestul țării, la granița cu Bangladesh și India, o minoritate musulmană semnificativă.
Gambia a fost implicată în acest caz după ce un fost ministru gambian, care anterior a fost procuror la tribunalul ONU pentru Rwanda, a vizitat în 2019 un tabăra de refugiați rohingya din Bangladesh. El a declarat că genocidul din Myanmar prezintă multe asemănări cu masacrul din 1994 asupra aproape unui milion de Tutsi din Rwanda.
Acum că Curtea CIJ s-a declarat competentă să judece acuzațiile de genocid împotriva Myanmarului, și Olanda și Canada s-au alăturat acuzațiilor formulate de Gambia.
O misiune de anchetă a ONU a concluzionat că o operațiune militară a armatei din Myanmar în 2017, în urma căreia 730.000 de rohingya au fost forțați să fugă în țara vecină Bangladesh, a inclus „acțiuni genocidale”. Myanmar a negat existența genocidului și cele constatate de ONU, afirmând că intervenția dură a fost îndreptată împotriva rebelilor rohingya.
Deși hotărârile Curții de la Haga sunt obligatorii și în general respectate de state, CIJ nu are mijloace de a impune executarea deciziilor.