În două hotărâri recente, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis decizii privind două condiții controversate pe care Olanda le aplica la transferul internațional al valorii pensiilor. Este vorba despre angajați care au acumulat drepturi de pensie în cadrul unui loc de muncă olandez și care doresc să-și „transfere” suma respectivă către un fond de pensii străin, după ce își iau un job în străinătate.
Una dintre condițiile declarate nevalide se referă la faptul că fondul de pensii străin nu trebuie să ofere opțiuni mai largi de răscumpărare decât cele din Olanda. În cazul plății anticipative, înainte de vârsta de pensionare, în Olanda trebuie plătit în continuare impozit pe venit pentru suma respectivă. Prin această condiție, Olanda făcea practic imposibilă relocarea și plata anticipată a pensiei acumulate în Olanda.
De asemenea, Olanda impunea o condiție ca fondul de pensii străin vizat să accepte responsabilitatea pentru plata obligațiilor fiscale olandeze legate de pensii (viitoare). Practic, aproape niciun fond nu accepta o astfel de declarație. Stabilirea acestei responsabilități era un instrument viitor de colectare pentru a preveni utilizarea involuntară a deducerilor fiscale pentru acumularea pensiei.
Comisia Europeană a considerat că aceste două condiții încalcă dreptul la libera circulație a lucrătorilor, deoarece Olanda astfel împiedica acceptarea unui job în străinătate. Aceasta ar fi valabil și pentru străini care lucrează în Olanda și care, după câțiva ani, doresc să se întoarcă în țara lor natală.
Hotărârea judecătorilor europeni înseamnă, de asemenea, că aceste două condiții specifice nu mai pot fi impuse de îndată pentru transferul individual internațional al valorii pensiilor. Pentru Olanda, contracararea consecințelor fiscale ale plăților anticipate de pensii în străinătate poate fi gestionată numai dacă există acorduri fiscale cu alte țări. Însă cu mai multe țări nu există încă astfel de acorduri fiscale.
Un punct juridic major de dispută între Olanda și Comisia Europeană este faptul că Bruxelles-ul consideră că rezervele fondurilor de pensii olandeze trebuie contabilizate ca parte din patrimoniul fiscal olandez. Olanda neagă acest lucru și afirmă că banii pensiilor sunt proprietate colectivă a angajatorilor și sindicatelor, nu a statului. În alte țări UE, banii pentru pensii sunt colectați (de stat) ca „impozite”, pe când în Olanda este o taxă destinată specific („salariu amânat”).
Secretarul de stat Van Rij de la Ministerul Finanțelor a declarat că acum trebuie modificate anumite prevederi din Legea pensiilor și din reglementările fiscale. Pentru a combate astfel de rute fiscale, Fiscul va monitoriza țările către care au loc astfel de transferuri de valoare, precum și sumele implicate.
Nu este încă clar când și cum se va face acest lucru. Este însă sigur că Bruxelles-ul va supraveghea dacă Olanda va adapta legislația privind pensiile conform dreptului european pe aceste aspecte.