Miniștrii nu vor lua o decizie marți, 5 decembrie, ci vor primi doar un raport de progres. Bulgaria și România vor trebui așadar să aștepte puțin mai mult înainte de a putea adera la spațiul de liberă circulație a bunurilor și persoanelor.
Ambele țări sunt candidate la aderarea la acordul Schengen de mulți ani. Însă admisia a fost amânată mult timp din cauza unor obiecții legate de criminalitatea persistentă, un sistem judiciar deficitar și urmărirea penală slabă.
Comisia Europeană a concluzionat la începutul acestui an că cele două țări îndeplinesc acum criteriile și condițiile europene, însă această opinie este contestată de Austria și Olanda. Acest fapt a generat deja neînțelegeri repetate în culisele mai multor reuniuni de miniștri.
Olanda își menține poziția și rămâne împotriva aderării Bulgariei la zona Schengen, conform unui raport recent al cotidianului Trouw. În ciuda evaluării pozitive a Comisiei Europene, Austria și Olanda subliniază în continuare preocupări legate de situația securității și sistemul judiciar. În mod special, se atrage atenția asupra criminalității ridicate, care rămâne o problemă de îngrijorare.
Mai devreme în acest an, Bulgaria a solicitat Olandei să trimită experți olandezi la granița cu Turcia pentru a observa modul în care bulgarii operează acolo. Experții olandezi pot astfel să ofere recomandări și să clarifice ce anume așteaptă Olanda de la Bulgaria, a declarat noul premier bulgar Denkov.
Însă nu s-a luat încă o decizie la Haga privind invitația, cu atât mai puțin asupra unui progres în privința aderării Bulgariei la zona Schengen. Între timp, premierul olandez Rutte a demisionat, iar în prezent se lucrează la formarea unui nou guvern. În această situație de demisie, nu se așteaptă o nouă poziție olandeză.