Raportul Curții de Conturi a fost primit cu îngrijorare de partidele politice. Mai mulți politicieni îl numesc o “bombă cu ceas” gata să explodeze în orice moment. Potrivit acestora, este clar că o abordare eficientă a emisiilor de azot este posibilă doar dacă se pune capăt situației actuale a supravegherii deficitare.
Recent, un nou studiu de mediu a arătat că calitatea apelor de suprafață este mult mai proastă decât se estima anterior, în special în sutele de golfuri, fiorduri și guri de râu de-a lungul coastelor lungi și întortocheate ale Danemarcei. Pentru Danemarca se amenință amenzi din partea UE dacă poluarea cu nitrați nu este redusă semnificativ.
Landbrug & Fødevarer, organizația de reprezentare a fermierilor danezi, afirmă că agricultorii nu abuzează pur și simplu de îngrășămintele artificiale. Totuși, recunosc că se poate face mai mult și sunt deschiși către noi sisteme de control.
Raportul a declanșat, de asemenea, o furtună politică, în contextul negocierilor actuale privind nivelul unei viitoare taxe „tripartite” pe CO2 pentru agricultură și creșterea animalelor. Sunt stropite pe masă trei variante de tarife. Această nouă taxă ar putea conduce la transformarea a circa 11% din suprafața agricolă în pădure și spații naturale.
Pentru agricultori, raportul Curții de Conturi privind lipsa inspecțiilor agricole survine în două momente nefavorabile: în timp ce negociatorii lor încearcă să mențină cât mai redusă taxa națională pe CO2, rezultatele cercetării averilor arată că fermierii danezi și-au aproape dublat averea în ultimii cinci ani, în special prin creșterea prețurilor, scăderea dobânzilor și refinanțare.
Valoarea fermelor agricole daneze aproape s-a dublat, ajungând la aproximativ 17 milioane de coroane daneze per fermier, în special în cultura plantelor și în creșterea porcilor. Se afirmă acum că acest sector poate susține noua taxă climatică.
Totodată, se constată că reducerea iminentă a sectorului agricol și zootehnic influențează deja cererea pentru teren agricol. Prețurile pe hectar au crescut în ultimul an în medie și uneori s-au dublat (de la 200.000 coroane la uneori 500.000 coroane), în funcție de locație și proximitatea față de rețeaua electrică.
Aceasta oferă fermierilor care ies din branșă șansa de a-și vinde terenurile la prețuri mari, dar creează și mari dificultăți pentru tinerii agricultori care doresc să cumpere teren pentru prima dată.