Consiliul Federal planificase inițial să reducă cheltuielile pentru agricultură cu 1,6% în următorii ani. Aceasta făcea parte dintr-o operațiune mai largă de austeritate. Totuși, economisirea considerabilă de 230 de milioane de franci a fost anulată.
Mai ales Uniunea Fermierilor Elvețieni (SBV) și diverse organizații agricole s-au implicat puternic pentru păstrarea subvențiilor. Aceștia au susținut că sectorul agricol operează de ani de zile cu un buget limitat, în timp ce multe costuri și cheltuieli sunt obligatorii. Conform directorului SBV, Martin Rufer, nu este corect ca fermierii să suporte deficitul bugetar al guvernului.
Oponenții majorării cheltuielilor pentru agricultură au evidențiat scăderea numărului de ferme agricole. În ultimii douăzeci de ani, numărul fermelor elvețiene a scăzut cu 30%. Criticii consideră că bugetul ar trebui ajustat în funcție de această evoluție.
Promotion
Păstrarea subvențiilor agricole are impact asupra mai multor grupuri. Pentru fermieri, aceasta înseamnă stabilitate și posibilitatea de a continua să investească în practici agricole durabile și prietenoase cu clima. Consumatorii pot astfel conta pe prețuri alimentare stabile și un anumit grad de autosuficiență.
Elveția aplică o politică agricolă proprie, diferită de Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene. În UE, se pune în special accent pe piața liberă pentru produsele agricole, în timp ce Elveția acordă mai multă importanță producției locale și regulilor stricte de mediu.
O diferență importantă între regulile agricole elvețiene și cele ale UE este impactul asupra acordurilor comerciale și cerințelor de mediu. Elveția aplică norme mai stricte în ceea ce privește bunăstarea animalelor și durabilitatea ecologică decât multe state membre UE. Fermierii elvețieni ar putea trebui să respecte norme internaționale comerciale, în timp ce UE își protejează în mare parte piața internă. Acest lucru poate constitui un dezavantaj competitiv pentru agricultorii elvețieni.
Decizia de a lăsa neschimbat bugetul pentru agricultură sugerează că Elveția pune preț pe sectorul său agricol. Parlamentul, prin această hotărâre, continuă să susțină securitatea alimentară, durabilitatea și păstrarea practicilor agricole tradiționale.