Agricultura elvețiană depinde puternic de sprijinul guvernamental, în special datorită costurilor ridicate ale agriculturii durabile și condițiilor regionale dificile din țară.
Potrivit guvernului de la Berna, această redirecționare este necesară pentru a putea crește alte cheltuieli, cum ar fi cele pentru apărare, ca urmare a situației internaționale de securitate în schimbare. Se discută deja despre exceptarea îngrijirii persoanelor în vârstă, ajutorului pentru dezvoltare și agriculturii. Aceasta generează un conflict între partidele politice și diferite grupuri de interese, printre care organizațiile fermierilor.
Fermierii elvețieni răspund furios la planurile de reducere a cheltuielilor și s-au mobilizat prin acțiuni de protest și demonstrații cu tractoare în diferite părți ale țării. Ei subliniază că puterea lor de cumpărare a scăzut considerabil în ultimii ani, parțial din cauza creșterii costurilor și a prețurilor scăzute pe piață pentru produse agricole, precum laptele.
Unul dintre principalele obiective ale fermierilor este că reducerile contravin eforturilor pentru securitatea alimentară și agricultura durabilă. Ei critică ceea ce consideră a fi o „politică agricolă greșită”, în care reglementările contradictorii și prețurile scăzute îi împing într-un colț.
O petiție cu 65.000 de semnături a fost predată săptămâna trecută guvernului elvețian, cerându-se anularea principalelor reduceri. De asemenea, solicită o ajustare a prețurilor produselor agricole pentru a reflecta mai bine costurile de producție.
Aceste proteste elvețiene nu sunt fără precedent: anul trecut, fermierii din alte țări europene, precum Germania și Franța, au manifestat nemulțumiri față de politica agricolă națională. Atunci, în cercurile agricole elvețiene a fost liniște. Organizații agricole elvețiene, cum este Schweizer Bauernverband (SBV), s-au ridicat acum împotriva reducerilor potențiale.
Fermierii elvețieni amenință chiar cu o escaladare a protestelor, inclusiv blocaje cu tractoare în zonele urbane. Ei cer nu doar menținerea subvențiilor, ci și reforme care să asigure un preț corect pentru produsele lor, astfel încât fermele lor să rămână viabile.

