Cauza imediată o constituie „planul de redresare economică” prezentat săptămâna trecută de ministrul liberal al finanțelor, Christian Lindner, din FDP. Raportul FDP este perceput în mod general ca fiind „în totală contradicție” cu „Deutschlandfonds” al ministrului Economiei Habeck (Verzii). Acest fond de stimulare este menit să ofere un impuls nou economiei germane în dificultate.
De asemenea, planul FDP a apărut la mai puțin de o săptămână după ce cancelarul federal Olaf Scholz (SPD) a organizat o conferință de vârf cu președinții principalelor sindicate și patronate germane. Nu s-au făcut publice detalii după această întâlnire, însă se consideră că Scholz a pregătit societatea civilă germană pentru „veste și mai proaste”. Săptămâna trecută, producătorul auto Volkswagen a anunțat că este nevoit să facă reduceri și reorganizări, posibil prin închiderea a trei mari fabrici.
Deși există multe motive pentru ajustarea politicii economice a coaliției germane în vârstă de trei ani, rezultatele electorale șocante recente din trei landuri din estul Germaniei sunt mult mai decisive. Acolo, partidul de extremă dreaptă AfD a ieșit învingător strălucitor, cu un sfert din voturi, urmat de partidul nou format în jurul Sahra Wagenknecht. Această rezultat a căzut ca o bombă asupra politicienilor de la Berlin.
În sondajele de opinie, opoziția CDU/CSU conduce de luni de zile, cu o susținere de aproximativ 30%, iar SPD, Verzii și FDP pierd susținere de mai multe luni. În cele trei landuri estice se poartă în prezent negocieri de coaliție, iar se pare că se vor forma guverne regionale din partea CDU, AfD și BSW. Poate SPD va mai putea participa într-un singur land.
Alegerile regulate sunt programate abia în septembrie anul viitor. Potrivit sondajelor recente, unul din doi cetățeni germani dorește alegeri anticipate: o mică majoritate consideră că coaliția luminii de semafor și-a încheiat mandatul. 54% s-au pronunțat pentru alegeri noi în cadrul sondajului ARD-Germania Trend.
Doar 41% susțin continuarea guvernului luminii de semafor până la data alegerilor regulate din 28 septembrie 2025. Suporterii SPD (77%) și Verzilor (76%) consideră însă că o continuare a guvernării comune are sens.
În sondaj, uniunea CDU-CSU atinge 34%, cu trei procente mai mult decât acum o lună, SPD rămâne neschimbată la 16%, iar AfD la 17%. Verzii scad cu două puncte procentuale, până la 11%. BSW pierde două puncte procentuale și în prezent ajunge la 6% la nivel național.
Este un document cu care Lindner provoacă SPD și Verzii, ceea ce poate adânci criza coaliției. Liderul FDP solicită o schimbare imediată și radicală de direcție, dar nu se referă la o reformă a frânei datoriei (financiare) sau la instituirea unor noi fonduri speciale.
Prin această poziție, Lindner se implică direct în politica industrială a lui Habeck: abordarea lui Habeck "se concentrează tradițional pe companiile mari, de obicei cu cele mai puternice organizații de interese (precum Intel sau Thyssen-Krupp), dar neglijează întreprinderile mijlocii și mici, meseriile și mai ales companiile noi și tinere", scrie Lindner. Și în domeniul politicii 'verzi' de climă el cere să se pună capăt "calei speciale germane".