Agricultura și industria alimentară la nivel global se confruntă în următorii zece ani cu provocări fundamentale pentru a putea hrăni într-un mod sustenabil o populație în continuă creștere. Aceasta afirmă OCDE și FAO în prognoza lor anuală comună privind alimentația.
Cele două instituții evidențiază în special criza climatică și consecințele economice ale războiului Rusiei în Ucraina.
Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) oferă o evaluare pe termen scurt a impactului războiului asupra piețelor agricole mondiale și asupra securității alimentare.
Prețurile grâului pot fi cu 19% mai mari față de nivelul anterior conflictului dacă Ucraina își pierde complet exporturile și cu 34% mai ridicate dacă exporturile rusești scad la jumătate.
Acest scenariu sumbru sugerează de asemenea o creștere suplimentară a numărului de persoane cu malnutriție cronică în lume. „Fără pace în Ucraina, provocările privind securitatea alimentară vor continua să crească, în special pentru cei mai săraci din lume”, a declarat secretarul general al OCDE, Mathias Cormann. „Creșterea prețurilor la alimente, îngrășăminte, furaje și combustibil creează suferință umană la nivel mondial”, a spus și directorul general al FAO, QU Dongyu.
Anul viitor, 19 milioane de persoane în plus ar putea fi afectate de malnutriție cronică. Conform prognozei, consumul global de alimente va crește în următorii zece ani cu aproximativ 1,4% pe an, în principal datorită creșterii populației. Majoritatea cererii suplimentare de alimente va proveni din țările cu venituri mici și medii.
În următorii zece ani, producția agricolă mondială se preconizează că va crește cu 1,1% pe an, mai ales în țările cu venituri medii și mici. O creștere durabilă a prețurilor la energie și la inputurile agricole – cum ar fi îngrășămintele – va ridica însă costurile de producție și poate limita productivitatea în anii următori.
Prognoza subliniază de asemenea contribuția semnificativă a agriculturii la schimbările climatice. Emisiile directe de gaze cu efect de seră generate de agricultură vor crește cu aproximativ 6%, iar efectivele de animale sunt responsabile pentru 90% din această poluare suplimentară. Vor fi necesare eforturi mai mari din partea sectorului agricol pentru a putea îndeplini obiectivele acordului climatic de la Paris, afirmă raportul.