Rusia a returnat Ucrainei trei nave militare ucrainene care fuseseră confiscate acum un an în Strâmtoarea Kerci. Cele trei nave ucrainene încercau atunci să navigheze prin Strâmtoarea Kerci de la Marea Neagră către Marea Azov. După ocuparea Crimeei, Moscova a declarat acea strâmtoare ca fiind ape teritoriale rusești.
Remorcherele rusești au tras cele trei nave ucrainene în larg pe parcursul weekendului dintr-un port de pe Crimeea. Predarea s-a realizat în ape neutre ale Mării Negre. Comunitatea internațională a insistat în repetate rânduri pentru eliberarea navelor. Cei 24 de membri ai echipajelor au fost deja eliberați la începutul lunii septembrie. Acest lucru s-a întâmplat în cadrul unui schimb de prizonieri între Kiev și Moscova.
Restituirea navelor precede un posibil „prim” summit între Rusia și Ucraina. Rusia a confirmat că pe 9 decembrie la Paris va avea loc un summit privind conflictul din estul Ucrainei. Această întâlnire va fi prima dintre președinții Vladimir Putin și Volodymyr Zelenski. Franța și Germania mediază.
În estul Ucrainei acționează rebeli susținuți de Rusia, iar conform unor rapoarte neconfirmate, și militari ruși. Rebelii au proclamat o republică autonomă recunoscută doar de Moscova. Aceasta este și zona în care zborul Malaezian MH17 a fost doborât.
Anexarea Crimeei și influența rusă în estul Ucrainei sunt văzute de țările europene și NATO ca o extindere a sferei de influență ruse spre sud și vest, după ce în ultimele decenii au fost la rândul lor extinderi vestice rusești în zone din Georgia (Abhazia și Osetia), Moldova (Transnistria) și Polonia și Lituania (Kaliningrad).
Recent, a existat o apropiere precaută între Rusia și Ucraina. Săptămâna trecută, trupele ucrainene și separatiștii susținuți de Rusia s-au retras din două sate din estul Ucrainei. Deși relația dintre cele două țări s-a îmbunătățit odată cu alegerea noului președinte ucrainean Zelenski, nu există încă un acord.
Pentru un posibil acord ruso-ucrainean privind regiunea rebelă din est, Ucraina va trebui oricum să decidă asupra unei forme de autodeterminare pentru zonele controlate de separatiști. În Ucraina există o mare rezistență față de acest lucru. De asemenea, trebuie organizate alegeri locale.
Conflictul dintre forțele guvernamentale ucrainene și separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei a cauzat aproape 13.000 de morți din 2014. Acordurile de pace de la Minsk din 2015 au rămas în mare parte neimplementate, dar după alegerea lui Zelenski în aprilie au fost înregistrate progrese. A avut loc schimbul de prizonieri și forțele părților combatante s-au retras din anumite sectoare de pe front.
Războiul rebel susținut de Rusia în est, ocupația și anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, precum și doborârea MH17 au condus și la tensiuni diplomatice între Rusia și țările Uniunii Europene. Nu doar țările UE, ci și comunitatea internațională au impus sancțiuni economice și măsuri punitive financiare împotriva Moscovei.
Pe planurile diplomatice, au avut loc consultări la diverse niveluri, însă fără rezultate până acum. Mai mulți lideri europeni susțin că Europa trebuie să caute totuși o înțelegere politică cu Rusia și că sancțiunile economice „nu pot dura veșnic”.
Un eventual acord între Moscova și Kiev („pentru a normaliza relațiile”) ar putea deschide calea și pentru alte țări europene să revină la un contact cu Moscova într-o manieră oarecum normalizată.