Astăzi, în urmă cu treizeci de ani, pe 5 aprilie 1992, a început asediul de la Sarajevo. Asediul capitalei bosniace avea să dureze aproape patru ani, cu peste 12.000 de victime civile. Lupta pentru oraș a fost o parte sângeroasă a războiului civil iugoslav care începuse cu un an mai devreme.
Ca urmare a destrămării Iugoslaviei, guvernul bosniac a organizat pe 29 februarie 1992 un referendum privind independența. Croații bosniaci și bosniacii, majoritar musulmani, au votat pentru separare, obținând majoritatea. Sârbii bosniaci au decis însă să boicoteze consultarea populară și și-au înființat propria republică, Republika Srpska, susținută de Armata Populară Iugoslavă și de Serbia lui Slobodan Milosevici.
Pentru câteva zile după aprobarea referendumului, trupele lui Milosevici și Mladic au încercuit capitala bosniacă, dând astfel startul asediului care avea să dureze aproape patru ani. Acesta a fost însoțit de bombardamente cu mortiere asupra țintelor civile și de lunetiști care omorau aleatoriu locuitorii orașului.
Încă din anul anterior referendumului au izbucnit conflicte între croații bosniaci și bosniaci pe de o parte și sârbii bosniaci pe de altă parte. În octombrie 1991, viitorul președinte Radovan Karadžić declara: „În câteva zile Sarajevo nu va mai exista și vor fi 500.000 de morți.”
În satele și orașele căzute în mâinile sârbilor au avut loc epurări etnice pe scară largă. Toate casele ne-sârbilor au fost incendiate, iar locuitorii au fost uciși sau trimiși în lagăre de concentrare. Datorită unui mandat limitat și a lipsei de dorință a comunității internaționale de a aproba intervenția armată, forțele ONU de menținere a păcii au fost în mare parte neputincioase.
Abia după căderea Srebreniței pe 11 iulie 1995 situația s-a schimbat. Pe 30 august NATO a început să efectueze atacuri aeriene asupra trupelor sârbe, iar în mai puțin de două luni conflictul s-a încheiat, începând negocierile de pace de la Dayton.
Estimările privind numărul victimelor războiului bosniac variază în general între 100.000 și 110.000 de morți. De asemenea, încă 2,2 milioane de oameni au fost strămutați din cauza luptelor, ceea ce a făcut din războiul bosniac – până în acel moment – cel mai devastator conflict european de la cel de-al Doilea Război Mondial. (În prezent sunt deja 5 milioane de ucraineni refugiați!)
Numai în timpul asediului de la Sarajevo au murit 8.000 de soldați și peste 12.000 de civili. Asediul a durat în total 3 ani și 9 luni, de trei ori mai mult decât asediul de la Stalingrad. Este astfel cel mai lung asediu asupra unei capitale din istoria modernă.