„Germania în prezent nu este percepută drept o forță motrice în politica de pace din Europa, și asta mă doare”, a declarat Baerbock. Ea nu l-a numit pe Scholz direct, dar a criticat faptul că actuala campanie electorală „pentru unii ține mai mult de cum să câștigi rapid câteva voturi la alegerile pentru Bundestag – decât despre garanții reale pentru pace și libertate în Europa”.
Un atac evident la adresa lui Scholz, care conform rapoartelor a blocat un alt pachet de ajutor de trei miliarde de euro, deși alături de Baerbock și ministrul Apărării Boris Pistorius (SPD) sunt în favoare. Pistorius a spus că Germania ar trebui să trimită trupe pentru o forță temporară de menținere a păcii în estul Ucrainei, dacă aceasta va face parte dintr-un armistițiu între Moscova și Kiev.
Pistorius a răspuns și la cerințele pe care noul președinte american Donald Trump le-ar putea adresa aliaților NATO. Trump dorește să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din produsul intern brut, în timp ce standardul actual este de 2% și multe state membre nici măcar nu îl ating. Germania se gândește mai degrabă la un buget de apărare de 3% din PIB, a spus ministrul.
Liberalii FDP, până recent parteneri de coaliție ai lui Scholz și Baerbock, vor duce acum disputa în comisia bugetară a Bundestagului. FDP a cerut o reuniune specială săptămâna viitoare. „Opriți blocada”, a scris Johannes Vogel, director parlamentar al liberalilor, pe X.
Alți politicieni germani au comentat și ei situația privind posibila desfășurare a trupelor Bundeswehr în Ucraina. Roderich Kiesewetter, deputat din partidul de opoziție Uniunea Creștin-Democrată (CDU), a spus recent că Berlinul nu ar trebui să excludă această opțiune.
Friedrich Merz, candidatul CDU/CSU la funcția de cancelar pentru viitoarele alegeri parlamentare, a declarat luna trecută că Germania s-ar putea alătura unei misiuni de pace în Ucraina, dar doar cu acordul Rusei.
Potrivit sondajelor de opinie, CDU/CSU urmează să fie cel mai mare partid. În acest punct, sprijinul alegătorilor pentru Merz pare să vacile puțin. Deși creștin-democrații săi încă conduc cu aproximativ 30%, unele sondaje sugerează o ușoară scădere a sprijinului pentru centru-dreapta, în timp ce extrema dreaptă AfD câștigă teren.