Zelenski consideră o încetare imediată a focului ca primul pas către o reglementare pașnică. Urmează apoi negocierile privind garanțiile de securitate din partea Statelor Unite și a aliaților europeni. Aceste garanții trebuie să prevină o nouă agresiune rusă în viitor. Ucraina dorește, de asemenea, acorduri privind reconstrucția și revenirea refugiaților.
Linia frontului actual
Zelenski a vorbit pentru prima dată public despre „înghețarea frontului actual” după ce mediatorii americani au discutat cu președintele Putin. Zelenski dorește să negocieze un armistițiu complet, inclusiv garanții din partea americanilor și europenilor. Moscova a comunicat că este dispusă să înceapă negocieri despre o încetare a focului în câteva săptămâni, însă nu s-a convenit încă nimic concret.
După cunoștință, este prima dată când Zelenski lasă să se întrevadă posibilitatea ca Ucraina să accepte ca Rusia să păstreze o parte din zona de frontieră estică (Donețk și Luhansk). Totuși, el solicită „garanții” (și prin urmare implicarea) americane și europene ca Putin să oprească definitiv înaintarea spre vest.
Armament NATO
Bruxelles-ul pregătește, pe lângă acestea, restricții suplimentare de călătorie pentru cetățenii ruși. Se lucrează și la un interdicție de intrare pentru militarii ruși care au participat la război. Țările europene sunt, de asemenea, îngrijorate cu privire la sabotajele și atacurile asupra sistemelor de comunicații Starlink, în timp ce Ucraina va primi mai multe oportunități de a achiziționa arme prin intermediul NATO.
Între timp, NATO va întări supravegherea aeriană deasupra Mării Negre cu desfășurarea de drone și avioane de patrulare și radar. Măsurile urmează atacurilor rusești recente asupra navelor civile comerciale. Numărul avioanelor care vor fi dislocate și țările NATO care le vor furniza nu au fost încă anunțate.
Marea Neagră
Parlamentul European dorește să meargă mai departe și insistă pentru o operațiune militară europeană pe mare. O rezoluție în acest sens a fost adoptată săptămâna trecută la Strasbourg cu 432 voturi pentru, 52 împotrivă și 88 abțineri. Operațiunea ar trebui să întărească siguranța navigației și a țărilor estice membre NATO.
De asemenea, politicienii UE solicită sprijin suplimentar pentru România și Bulgaria în detectarea dronelor inamice. Ei cer o protecție mai bună a cablurilor subacvatice de electricitate și comunicații din Marea Neagră. Parlamentul critică, totodată, reacția rezervată a Bulgariei la amenințarea rusă.
Potrivit șefei diplomației UE, Kaja Kallas, Rusia și-a intensificat atacurile asupra rutelor de export ucrainene din jumătatea lunii iulie. Navele comerciale au fost lovite și în apropierea coastelor României și Bulgariei. Kallas avertizează că Rusia nu vizează astfel doar Ucraina, ci amenință și aprovizionarea globală cu alimente.
