Parlamentul European dorește să aloce în anii următori cel puțin două miliarde de euro suplimentar pentru politicile climatice. Această sumă de două miliarde a fost inclusă în poziția lor privind volumul bugetelor UE. Guvernele statelor membre UE vor să crească bugetul doar în ritm cu inflația, Comisia Europeană propune o creștere de aproximativ zece procente, iar Parlamentul European solicită o majorare de aproximativ 13 procente.
Aceste bugete majorate nu sunt doar consecința unor alegeri noi ale Parlamentului European, ci și rezultatul unor decizii anterioare pentru care acum trebuie găsit finanțarea. În plus, cei 27 de comisari propuși ai UE și-au stabilit lista de dorințe, iar președinta desemnată Ursula von der Leyen dorește de asemenea un „green deal” cu numeroase noi politici de mediu.
În poziția Parlamentului față de propunerea Comisiei Europene, eurodeputații solicită investiții de peste două miliarde de euro în protecția climei și aproximativ 500 milioane de euro în lupta împotriva șomajului tinerilor și în programul de schimb Erasmus pentru tineri. La propunerea Verzilor, Parlamentul European a insistat pentru prima dată asupra unui capitol bugetar separat destinat unei misiuni de salvare pe mare a UE.
În proiectul de rezoluție privind bugetul, Parlamentul European subliniază că bugetul UE pentru 2020 „este ultima șansă pentru Uniunea Europeană de a îndeplini angajamentele politice asumate pentru această perioadă, ținând cont și de atingerea obiectivelor climatice ale UE”. Bugetul trebuie să deschidă calea pentru noul cadru financiar multianual (CFM), bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.
Parlamentul a votat un buget de aproape 171 de miliarde, ceea ce reprezintă o creștere de aproape trei miliarde, în plus față de bugetul deja majorat propus de Comisie. În săptămânile următoare, prin negocieri combinate între Consiliul UE, Comisia UE și Parlamentul UE se va încerca obținerea unui acord privind bugetul pe 2020 și cadrul financiar multianual.
La întâlnirea lor de la Strasbourg, președinții miniștrilor UE, ai Comisiei și ai Parlamentului au fost unanim de acord asupra a ceea ce au numit „eșecul șefilor de stat de la summitul din Bruxelles”. Tusk, Juncker și Sassoli au condamnat eșecul liderilor guvernamentali de a deschide negocieri de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.
Tusk a cerut liderilor guvernamentali să dea dovadă de reconsiderare și să promită sprijin celor două țări balcanice înainte de summitul de la Zagreb din mai 2020. Juncker a vorbit despre o „mare greșeală” a Consiliului UE. „Noi nu ne respectăm promisiunile”, în condițiile în care ambele țări și-au respectat angajamentele”, a arătat el în special către Franța și Olanda, care au fost nereceptive.