Cele aproape 300 de organizații insistă în pledoaria lor pentru legi mai stricte care să stimuleze agricultura durabilă. Apelul lor coincide cu propunerile din Parlamentul European, care vor fi puse la vot mai târziu în această săptămână, privind subvențiile UE pentru îngrășăminte chimice.
Organizații de mediu precum WWF (Fundația Mondială pentru Natură), Foodwatch și asociația europeană a consumatorilor Beuc spun că viitorul alimentației trebuie să se deplaseze de la mai puține pizza congelate și alte mese gata preparate către produse mai organice și regionale.
Astfel, cetățenii UE vor avea acces mai echitabil, mai sănătos și mai ecologic la alimente, conform unei scrisori publicate luni adresate președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Strategia „de la fermier la farfurie” este unul dintre planurile Comisiei Europene de a face agricultura europeană mai durabilă. Printre obiectivele sale se numără reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor până în 2030.
Datorită interdicției internaționale actuale privind importul de petrol și gaze rusești, prețurile la gaze au crescut mult în ultimul an, iar producția de îngrășăminte chimice este în prezent extrem de costisitoare.
Fermierii europeni solicită de un an o formă de sprijin UE pentru prețuri mai mici la îngrășăminte. De exemplu, Polonia a instituit deja o achiziție colectivă combinată cu sprijin de stat. Comisia Europeană nu a răspuns până acum apelurilor de a deschide fondul de criză agricolă, deoarece acest lucru ar însemna doar plata unor milioane în plus către acționarii câtorva mari fabrici de îngrășăminte chimice.
Joi, Parlamentul European va vota o rezoluție amplă care, printre altele, pledează pentru dezvoltarea de către UE a unui „sector protejat” pentru producția de îngrășăminte chimice. În această rezoluție cu caracter neobligatoriu se solicită și punerea în practică, în sfârșit, a propunerii olandeze de a transforma gunoiul de grajd în îngrășământ natural admis.

