Într-un raport publicat joi de Curtea de Conturi se concluzionează că sprijinul nu a fost suficient de bine direcționat către sectoarele și fermierii cei mai afectați, în timp ce s-a constatat și că majorarea ajutorului de stat a amenințat în unele situații să perturbe piața.
Curtea de Conturi apreciază însă că UE a reacționat rapid și eficient la izbucnirea pandemiei, atunci când transporturile internaționale de alimente s-au blocat din cauza reintroducerii controalelor vamale. De asemenea, Bruxelles a reacționat prompt când recoltele nu au putut fi adunate din lipsa muncitorilor sezonieri (străini).
Cercetătorii financiari ai Parlamentului European concluzionează că pandemia COVID a lovit întregul lanț alimentar european, literalmente de la fermier la farfurie. În acea perioadă, UE a alocat peste 700 de milioane de euro din fondul agricol. Două treimi din această sumă au mers către cinci țări: Polonia, România, Grecia, Spania și Franța. Țările respective au contribuit și ele cu fonduri proprii.
Potrivit Curții de Conturi Europene, fermierii din mai multe state membre UE au beneficiat în unele cazuri de sprijin excesiv în timpul pandemiei. Aceste țări au susținut fermierii indiferent dacă aceștia au înregistrat pierderi reale sau nu, se arată în raportul Curții.
De exemplu, cultivatorii de struguri din sudul Spaniei, Andaluzia, au primit compensații de trei ori mai mari decât pierderile suferite. Mai mult, nivelul sprijinului guvernamental a variat semnificativ între țările UE, ceea ce putea conduce la o concurență neloială.
Deși inspectorii recunosc răspunsul „rapid” al UE în fața pandemiei, aceștia recomandă Comisiei Europene să stabilească reguli clare pentru a adapta mai bine măsurile PAC la crizele viitoare. „Din păcate, nu a fost un eveniment singular: războiul Rusiei în Ucraina a reprezentat de asemenea o mare provocare pentru siguranța aprovizionării noastre alimentare”, a declarat Joëlle Elvinger, membru al Curții de Conturi care a condus controlul legat de COVID.