Uniunea Europeană ia în calcul o acțiune de represalii din partea dictatorului belarus Alexandr Lukașenko pentru sancțiunile pe care Bruxelles-ul le-a impus recent împotriva sa. Sancțiunile UE au urmat după ce Lukașenko și-a revendicat realegerea anul trecut prin fraudă electorală și a reprimat violent protestele opoziției.
De atunci, Lukașenko transportă refugiați, printre care și afgani, irakieni și yemeniti, către zona de frontieră cu Letonia, Lituania și Polonia, unde aceștia speră să poată cere azil.
Organizațiile pentru drepturile omului trag un semnal de alarmă, nu atât din cauza dictatorului nemilos, ci mai ales privind acțiunile Poloniei. Gardienii de frontieră polonezi ar întoarce migranții, ceea ce înseamnă că Polonia acționează contrar dreptului UE și internațional.
Deoarece Belarus nu dorește să îi preia înapoi pe migranți, aceștia sunt lăsați pradă soartei fără mâncare și apă. Polonia a declarat stare de urgență în zona de frontieră, iar jurnaliștii nu sunt bineveniți. Varșovia ține la distanță și observatorii UE.
Răbdarea europarlamentarului olandez Thijs Reuten (PvdA) s-a epuizat între timp. La mai bine de un an după „alegerile” din Belarus, Reuten a cerut țărilor UE să nu mai permită lui Lukașenko să acționeze necontrolat. „Folosirea oamenilor drept mijloc de presiune politică este complet inacceptabilă, dar neglijența și returnările forțate nu trebuie să fie niciodată răspunsul european.”
Împreună cu un europarlamentar polonez și președintele delegației pentru Belarus, Robert Biedron, Reuten a scris luna trecută o scrisoare prin care îl îndeamnă pe premierul polonez să găsească o soluție. „Folosirea oamenilor drept mijloc de presiune politică este complet inacceptabilă, dar neglijența și returnările forțate nu trebuie să fie niciodată răspunsul european.”
„Un singur Moria în UE este deja mult prea mult. Prin urmare, mă aștept ca Polonia să ofere cât mai curând asistență acestor oameni, în colaborare cu Comisia Europeană și statele membre. Nu trebuie să permitem ca un dictator să ne dezbine.”