Fracțiunea corespondentă EVP a creștin-democraților din Parlamentul European decide miercuri dacă vor propune un candidat împotriva realegerii președintelui David Sassoli în ianuarie. În acest caz, olandeză Esther de Lange (CDA) este unul dintre cei trei candidați cel mai probabili, alături de spaniolul Esteban González Pons și malteza Roberta Metsola.
Inițial, intenția era ca liderul fracțiunii EVP german, Manfred Weber, să îl înlocuiască pe social-democratul italian Sassoli, ca parte a împărțirii posturilor la nivel înalt în Europa între partidele politice. Deoarece în 2019 creștin-democrații au obținut președinția Comisiei Europene (Ursula von der Leyen), iar liberalii președinția Consiliului (Charles Michel), președinția PE a revenit social-democraților.
Președinția Comisiei Europene este pe durata a cinci ani, dar cele două funcții celelalte prevăd realegeri intermediare. Deoarece liderii de guverne au considerat în 2019 că Weber nu era suficient de puternic pentru o funcție în Comisie, fracțiunile au convenit că el ar putea urma lui Sassoli la realegerea intermediară.
Însă, recent Weber și-a retras candidatura „pentru că dorește să se concentreze mai mult pe activitățile din partidul său german”. Creștin-democrații germani au suferit o înfrângere severă la ultimele alegeri federale, au pierdut cancelaria federală și acum trec în opoziție. CDU/CSU va trebui să se regrupeze în următorii ani și să găsească un nou lider de partid. Actualul lider Armin Laschet este considerat „prea puțin charismatic”.
Acum că Weber a renunțat la înțelegerea anterioară, Sassoli ia în considerare să nu se retragă, ci să candideze din nou. EVP trebuie acum să decidă dacă în locul lui Weber propune altcineva. În acest caz ar putea izbucni o luptă deschisă asupra împărțirii funcțiilor și s-ar putea produce o „ruptură politică” între cele două mari grupuri din Parlamentul European.
În interiorul fracțiunii creștin-democrate circulă trei nume: Pons, Metsola și De Lange. Spaniolul este bine cotat în propria fracțiune, dar deloc la celelalte. Malteza Roberta Metsola (42) este membră doar de câțiva ani în PE, dar anul trecut a fost aleasă prima vicepreședintă a Parlamentului European ca înlocuitoare a lui Mairead McGuinness, care atunci a devenit comisar european.
Probabil Parlamentul European preferă o președintă femeie: în ultimele patruzeci de ani au fost doar două. Olandeza Esther De Lange (46) este membră din 2007 în Strasbourg și este unul dintre vicepreședinții fracțiunii EVP. Ca președintă a Parlamentului, De Lange ar fi prima olandeză în această poziție influentă după Piet Dankert (PvdA) din perioada 1982-1984.
Faptul că partidul transnațional EVP a planificat inițial să țină weekend-ul trecut în Rotterdam un congres cu partidele surori europene „nu a avut nimic de-a face” cu o posibilă anunțare a unei candidate olandeze pentru această alegere PE, se insistă din toate părțile…
Dacă va avea loc o alegere, tinerii politicieni olandezi din UE doresc să abordeze diferit dezbaterea despre candidați. Lara Wolters (PvdA), Kim van Sparrentak (Verzii) și Mohammed Chahim (PvdA) vor ca Parlamentul European să poarte o dezbatere reală și să poată interoga eventualul nou președinte despre opiniile, pozițiile și ideile sale privind Parlamentul European.
„În Camera Deputaților (Olanda) dezbaterea privind alegerea președintelui a durat nu mai puțin de șapte ore, timp în care parlamentul olandez a putut adresa întrebări candidaților”, spune inițiatoarea Lara Wolters. ”Data trecută în Parlamentul European dura abia șapte minute.” Potrivit lui Wolters și altor europarlamentari, mai ales tineri, asta trebuie schimbat.