Majoritatea grupurilor din Parlamentul European nu fac din public faptul că politicianul catalan Oriol Junqueras, încarcerat în Spania, nu poate ocupa mandatul câștigat în mai la PE, iar dreptul său asupra acestuia a expirat deja.
Majoritatea liderilor de grupuri au susținut în această săptămână raționamentul Comisiei Europene și al președintelui PE, Sassoli, că este vorba despre o problemă juridică și nu politică, care trebuie soluționată în instanțele spaniole și europene, și nu în Parlamentul European.
Astfel, admiterea a doi alți politicieni catalani, de la un alt partid catalan, a decurs de asemenea foarte silențios. Fără ovații în picioare, fără primiri eroice. Nici vandalism, nici scandări, nici agitație atunci când cei doi politicieni catalani Carles Puigdemont și Toni Comín, din partidul JxCat, și-au ocupat locurile.
Deși admiterea nu a fost pe placul membrilor extrem de dreptei Vox (în ERC) și al Partido Popular din Partidul Popular European (PPE), care au făcut scandal, au sărit în picioare și au scos o steagă spaniolă, președintele Parlamentului, Sassoli, și-a menținut ferm discursul, a liniștit extremiștii și nu a cedat.
Imediat după instalare, Puigdemont a susținut în clădirea Parlamentului European prima sa conferință de presă ca europarlamentar. La aceasta au participat zeci de jurnaliști veniți la Strasbourg și doar câteva zeci de corespondenți obișnuiți ai UE. În conferința de presă, Puigdemont a lansat atacuri la adresa partidelor politice spaniole și și-a concentrat aproape întreg discursul asupra relațiilor tensionate dintre Madrid și Catalonia, vorbind foarte puțin despre chestiuni legate de UE.
Abia după sesiune a apărut din loc în loc furia, în primul rând la grupul de extremă stânga GUE și la Verzi, care se așteptau la o poziție clară din partea Parlamentului și a președintelui său și, în același timp, vor o condamnare a Spaniei. „Sassoli a preluat pe cont propriu poziția spaniolă, fără să consulte parlamentul și comisia juridică,” a tunat eurodeputata belgiană Petra De Sutter (Verzi).
Interpretarea sa, la fel ca și cea a Madridului, contrazice hotărârea Curții Europene de Justiție de la Luxemburg conform căreia imunitatea este valabilă de la data publicării rezultatelor. Mai mult, EVA/Verzi consideră că statul de drept este cu adevărat în pericol. Este pur și simplu scandaloasă ignoranța Spaniei față de o hotărâre a Curții de Justiție din Luxemburg.
Nu este vorba despre susținerea sau nu a independenței Cataloniei, ci despre respectarea sau nu a deciziei democratice, se spune. Alții spun că politica nu trebuie să intervină în disputele judiciare. UE chiar sancționează prim-miniștri și miniștri care în Polonia, Ungaria sau alte țări se amestecă în actul de justiție.
Faptul că Curtea Supremă spaniolă a cerut imediat ridicarea imunității lui Puigdemont și Comín readuce problema în prim-plan. Comisia juridică a Parlamentului European trebuie acum să raporteze Europarlamentului în această privință. Astfel, problema catalană poate reapărea pe agendele din Bruxelles peste una, două sau trei luni.