Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen trebuie să se justifice în această săptămână în fața Parlamentului European de la Strasbourg pentru decizia de a aproba în cele din urmă pachetul de redresare economică destinat Poloniei. Ea consideră că Uniunea Europeană poate relua plata fondurilor de sprijin către Polonia, acum că această țară afirmă că va desființa camera disciplinară controversată pentru judecători.
Însă cei doi vicepreședinți ai Comisiei (Frans Timmermans și Margrethe Verstaeger) sunt complet în dezacord și au votat împotrivă. Trei alți comisari (Johansson, Reynders și Jourová) nu s-au opus, dar au declarat că nu sunt de acord cu decizia lui Von der Leyen.
În Parlamentul European se vorbește chiar despre depunerea unei moțiuni de cenzură. Este extrem de neobișnuit ca un comisar dintr-un grup politic din Parlament (creștin-democrații) să fie public certat de celelalte două grupuri de coaliție (social-democrați și liberali).
Acum câteva luni, o ruptură publică similară în coaliția europeană era amenințată când creștin-democrații au cerut relaxarea regulilor privind climă și mediu (Green Deal) în noua politică agricolă comună. În cele din urmă, liberalii și social-democrații au fost de acord cu o relaxare temporară foarte limitată, în special din cauza războiului din Ucraina, care punea în pericol exportul global de cereale.
În cazul Poloniei este vorba despre plăți din marele plan economic de redresare post-coronavirus de 23,9 miliarde de euro și despre alte 11,5 miliarde de euro sub formă de credite ieftine. Acest pachet de sprijin a fost promis anterior de UE Varșoviei, dar a fost blocat sub presiunea Parlamentului European deoarece guvernul conservator polonez a restrâns independența justiției.
Camera disciplinară trebuie să asigure numirea unor judecători „prietenoși cu guvernul”. Aceasta contrazice dreptul european. Varșovia a revenit parțial asupra acestei măsuri recent.
De la izbucnirea războiului rus în Ucraina, Polonia găzduiește deja peste 3 milioane de refugiați ucraineni. Cheltuielile sunt acoperite doar parțial de noile subvenții europene, iar Polonia a cerut acum plata acestor fonduri de redresare. Alți comisari UE și mulți parlamentari europeni consideră că nu trebuie să se facă compromisuri cu principiile statului de drept european și că cele două chestiuni trebuie să rămână separate.
Von der Leyen recunoaște că mai este mult de lucru înainte ca prima plată să poată fi efectuată, a subliniat ea joi la Varșovia, după întâlnirea cu premierul polonez Mateusz Morawiecki.
Înainte ca banii să fie efectiv transferați Poloniei, este nevoie de acordul celor 27 de state membre UE, dar se așteaptă ca acesta să fie acordat. În ultimii ani, liderii guvernelor nu au fost dispuși să sancționeze financiar Polonia și Ungaria (prin oprirea sprijinului financiar existent), dar acest lucru nu a mai putut fi împiedicat în cazul fondurilor noi de redresare post-coronavirus.
Europarlamentara Sophie in ’t Veld (D66) afirmă că Von der Leyen comite cea mai mare greșeală a carierei sale, cu consecințe dezastruoase pentru ordinea juridică europeană. „Ea transmite mesajul că statul de drept poate fi negociat, că fondurile și valorile pot fi schimbate între ele. Viitoarele decizii ale Curții Europene de Justiție vor deveni recomandări opționale, fără consecințe.”
„Pentru a nu știu câta oară, Comisia Europeană nu face ceea ce ar trebui: să apere statul de drept. În schimb, Guvernul polonez este recompensat pentru blocarea unor dosare nelegate și pentru câteva modificări de fațadă. Un afront la adresa judecătorilor concediați și a femeilor, activiștilor și minorităților care în Polonia nu se mai pot baza pe protecția drepturilor lor”, consideră deputatul european PvdA Thijs Reuten.