Rezoluția consultativă a fost adoptată săptămâna trecută cu 381 voturi pentru, 167 împotrivă și 15 abțineri. Partidul Popular European a primit sprijin de la grupuri conservatoare și de dreapta, precum și de la grupul liberal Renew. Socialiștii, Verzii și alți europarlamentari de stânga au votat în majoritate împotrivă.
Mai întâi investigație
Rezoluția nu înseamnă că Frăția Musulmană este interzisă acum. Țările UE sunt invitate să adune informații care să stabilească dacă anumite persoane și organizații îndeplinesc condițiile legale pentru a fi incluse pe lista europeană a terorismului.
Potrivit susținătorilor, rețelele din jurul Frăției Musulmane încearcă să câștige influență în instituțiile europene și organizațiile societății civile. Ei vorbesc despre infiltrarea islamistă, în care mișcările fundamentaliste se prezintă drept apărători ai valorilor democratice, dar care, potrivit acestora, le subminează de fapt.
Promotion
Fluxuri financiare
Parlamentul dorește de asemenea o supraveghere mai strictă a acordării subvențiilor europene. Comisia Europeană trebuie să investigheze cât din banii UE ajung la organizațiile suspectate de legături cu Frăția Musulmană. În acest proces, trebuie verificate și fluxurile financiare prin intermediari.
Una dintre organizațiile menționate este FEMYSO, o rețea europeană de organizații islamice de tineret și studenți. Conform rezoluției, există posibile legături cu Frăția Musulmană. FEMYSO respinge aceste acuzații și afirmă că organizația se angajează tocmai pentru participarea socială și drepturi egale.
Criminalizare
Nouă organizații ale societății civile au condamnat ferm rezoluția Parlamentului European. Ele se tem că organizațiile islamice de tineret și cele antirasism își pot pierde finanțarea și vor fi excluse din consultările europene. Potrivit lor, această abordare poate conduce la discriminare și criminalizarea activităților societale obișnuite ale musulmanilor.
Fundamentalism
Susținătorii subliniază însă că măsurile nu vizează religia islamică, ci rețelele politice și fundamentaliste. Ei consideră că instituțiile europene trebuie să supravegheze mai bine care organizații primesc subvenții și au acces la reuniuni și procese decizionale oficiale.
Rezoluția este în concordanță cu un raport guvernamental francez din 2025 privind influența Frăției Musulmane. Concluziile acestui raport sunt disputate. Parlamentul European dorește acum o abordare europeană comună, în care autoritățile naționale să facă schimb de informații și să investigheze mai atent presupusele legături cu rețele islamiste.