La recentele summituri UE, Ungaria a votat împotriva bugetului UE, deoarece în contabilitatea de la Bruxelles sunt alocate câteva zeci de miliarde de ajutor financiar pentru Ucraina. De asemenea, guvernul ungar este împotriva deschiderii negocierilor cu Kiev pentru o viitoare aderare la UE.
Premierul ungar Orbán este considerat un aliat politic al președintelui rus Putin și refuză să colaboreze la sancțiunile europene împotriva Moscovei. Mult timp, Orbán a fost susținut în acest sens în UE de guvernul polonez PiS, însă recent a ajuns la putere un nou guvern pro-UE, condus de fostul președinte al UE Donald Tusk.
Ungaria este considerată în UE de mulți ani un opozant și respinge numeroase reguli de conduită europene, legi și proceduri. Ca mijloc de presiune, Bruxelles-ul întârzie sau amână plata subvențiilor UE pentru a constrânge Budapesta să respecte regulile UE. Acest lucru se întâmplă însă treptat.
Parlamentul European de la Strasbourg a cerut acum câțiva ani retragerea dreptului de vot al ungurilor și înghețarea subvențiilor, însă majoritatea liderilor de guvern europeni doresc să evite o confruntare ultimativă cu omologul lor Orbán.
Summitul UE din luna trecută a încheiat încă un an de dispute amare între UE și Budapesta, inclusiv privind independența instanțelor din Ungaria, corupția și restrângerea libertăților civile.
Politicienii europeni vor adopta săptămâna viitoare o rezoluție privind Ungaria, deoarece cei 27 de lideri de guvern au decis din nou să elibereze în final acele subvenții UE pentru Budapesta.
Îndoielile privind loialitatea lui Orbán și a Ungariei față de UE au devenit și mai pregnante săptămâna trecută, după anunțul președintelui belgian al UE, Charles Michel, că își va încheia anticipat mandatul în iulie. Michel dorește să candideze la alegerile europene din iunie, deși mandatul său de președinte al UE expiră abia la sfârșitul lunii decembrie.
Procedurile UE prevăd că, în caz de absență neprevăzută, președintele UE este înlocuit de premierul țării UE care deține în acel moment președinția rotativă a UE. În prima jumătate a acestui an este vorba despre Belgia, iar în a doua jumătate, despre Ungaria. În ultima parte a anului 2024 trebuie finalizate, printre altele, discuțiile și negocierile privind componența noii Comisii Europene.