De asemenea, lupta împotriva infractorilor de mediu va fi intensificată. Persoanele sau antreprenorii care comit infracțiuni de mediu vor fi în viitor pedepsiți cu închisoarea. Durata acesteia va depinde de cât de de lungă, gravă sau ireversibilă este paguba adusă mediului. Pentru infracțiuni calificate vor fi aplicate pedepse de opt ani de închisoare, iar pentru fapte penale soldate cu decese, pedeapsa va ajunge la zece ani. Pentru alte infracțiuni, pedeapsa maximă va fi de cinci ani închisoare.
Lista actualizată a infracțiunilor de mediu include, printre altele, comerțul ilegal cu lemn, poluarea cauzată de nave și încălcările legislației UE privind substanțele chimice. De asemenea, se referă la „infracțiuni calificate”, cum ar fi incendiile mari de pădure sau poluarea extinsă a aerului, apei și solului. Acestea duc, între altele, la distrugerea ecosistemelor, ceea ce poate fi comparat cu ecocidul. Totuși, trebuie să fie clar că făptuitorii/poluatorii știau că acțiunea (sau neglijența) lor era ilegală și că au făcut-o intenționat (= cu bună știință).
Potrivit co-negociatorului Toine Manders (CDA), noua directivă UE va avea un caracter „dinamic” pentru a permite ajustări intermediare și, în unele cazuri, chiar revizuiri retrospective. El a subliniat că criminalitatea de mediu se dezvoltă foarte rapid și utilizează noi tehnologii și metode. De asemenea, activitățile comerciale aparent „obișnuite” pot fi totuși dăunătoare (pentru oameni sau mediu), devenind astfel ilegale.
„A venit momentul să combatem această criminalitate transfrontalieră la nivelul UE prin sancțiuni armonizate și descurajatoare,” a declarat Manders. „Cu acest acord, factura revine poluatorului.” În plus, este important ca persoanele cu funcții de conducere din companiile poluatoare, dar și companiile în sine, să fie trase la răspundere. „Odată cu introducerea unei obligații de diligență, nu mai există loc să te ascunzi în spatele autorizațiilor sau a lacunelor din legislație.”
Țările UE vor putea decide singure dacă urmăresc penal și fapte săvârșite în afara propriului teritoriu. Astfel, infractorii de mediu care cauzează daune în țări terțe pot fi urmăriți penal de un stat membru UE. De asemenea, statele UE trebuie să organizeze pregătire specializată pentru polițiști, judecători și procurori.