Bruxelles dorește prin acest boicot să prevină ca Orbán să abuzeze și mai mult de președinția sa temporară a UE. Alte țări UE încă nu (sau nu încă) aderă la boicot, dar își vor evalua reprezentarea la Budapesta „caz cu caz”.
Primele apeluri pentru boicot au venit din partea unui grup de europarlamentari care au cerut Uniunii Europene să suspende dreptul de vot al Ungariei în Consiliul UE. Apelul a fost făcut ca reacție la întâlnirea lui Orbán cu Putin și la criticile sale continue privind sprijinul UE pentru Ucraina.
Diversi oficiali de rang înalt ai UE au susținut acest apel și au anunțat că nu vor participa la întâlnirile ministeriale organizate sub președinția ungară. Aceasta înseamnă că multe reuniuni se vor desfășura posibil fără prezența oficialilor proeminenți ai UE.
Un punct important de îngrijorare este summitul planificat la Budapesta, unde miniștrii de externe ai UE ar urma să se întâlnească la sfârșitul acestei luni. Mai multe state membre au anunțat deja că vor boicota acest summit. De asemenea, Comisia Europeană a declarat că niciunul dintre comisarii săi nu va participa la evenimentele organizate de guvernul ungar.
Tensiunile între Ungaria și restul UE nu sunt noi. Ungaria a fost criticată anterior pentru politica sa internă, inclusiv pentru probleme legate de statul de drept, libertatea presei și drepturile omului.
Analiștii subliniază că boicotul reuniunilor din Ungaria poate afecta grav eficacitatea președinției ungare. Fără participarea oficialilor importanți ai UE, deciziile-cheie pot întârzia sau pot fi mai dificil de adoptat. Guvernul ungar a reacționat subliniind că țara își va îndeplini corespunzător rolul de președinte, în ciuda boicotului.
Orbán a criticat anterior ceea ce el consideră o ingerință a UE în afacerile interne ale Ungariei și continuă să susțină că întâlnirea sa cu Putin a fost în interes național al Ungariei.