În pregătirea summitului financiar european, președintele UE, Charles Michel, a prezentat o propunere de compromis pentru bugetul multianual, încercând astfel să răspundă dorințelor și așteptărilor guvernelor UE, Comisiei Europene și Parlamentului European.
De ceva timp există o dispută aprinsă privind viitorul buget multianual, iar unii au amenințat deja cu boicot sau blocaj. Săptămâna viitoare va fi pusă pe masă la Bruxelles o propunere în care bugetul este mai mic decât doreau Comisia Europeană și Parlamentul European, dar totuși mai mare decât ceea ce majoritatea țărilor UE, inclusiv Olanda, au acceptat până acum.
Cheltuielile din propunerea finală a președintelui UE Michel reprezintă 1,074% din venitul european comun (PIB), adică 1094 miliarde de euro. Comisia Europeană dorește o creștere semnificativă a bugetului până la aproximativ 1300 miliarde de euro, respectiv 1,11%. Parlamentul European vrea un buget și mai mare, estimând aproximativ 1500 miliarde de euro (1,3%) pentru perioada 2021 – 2027.
Prin acel 1,074%, Michel menține nivelul unei propuneri anterioare respinse a președinției finlandeze anterioare a UE, dar include totuși câteva propuneri și cerințe ale diferitelor părți. Astfel, el reduce cheltuielile pentru subvențiile agricole și dezvoltarea zonelor rurale cu peste 50 miliarde, până la 329 miliarde de euro. Pentru unele țări UE acest lucru este aproape inacceptabil, însă pentru altele încă nu este suficient.
O reducere similară este prevăzută pentru sprijinul acordat regiunilor mai puțin dezvoltate (fondul de coeziune), ceea ce aduce suma totală la 323 miliarde. Cu cât o țară este mai bogată, cu atât primește mai puțin din acest fond. Drept urmare, țările UE mai bogate vor pierde venituri. În plus, câteva „reduceri miliardare” pentru țările cu economie puternică vor fi eliminate.
Țările care încalcă statul de drept ar trebui să poată fi sancționate prin tăieri bugetare. Dar acest lucru devine mult mai dificil în propunerea lui Michel comparativ cu o propunere anterioară. Aceasta este mai mult sau mai puțin o cerință atât a Comisiei, cât și a Parlamentului European, însă premierii și șefii de stat încă evită să ia măsuri ferme împotriva țărilor UE reticente, precum Polonia și Ungaria.
Propunerea prevede și mai multe venituri proprii pentru bugetul UE, deși acestea nu pot fi încă denumite taxe UE. Este vorba despre venituri din licitații pentru drepturile de emisie CO2 și un impozit pe ambalajele din plastic nereciclat, ca o cofinanțare a Pactului Ecologic European (Green Deal). Aceasta ar aduce aproximativ 14-15 miliarde.
Michel propune de asemenea ca statele membre să păstreze doar 12,5% din impozitele colectate la bunurile de import, în loc de 20% cât este acum. În plus, țările UE ar trebui să depună în plus 10 miliarde la Banca Europeană de Investiții, pentru a genera investiții suplimentare de 500 miliarde pentru climă și digitalizare.
În timpul summitului UE de săptămâna viitoare se vor purta negocieri dure privind dimensiunea bugetului și destinația cheltuielilor. Președintele UE, Charles Michel, nu a specificat cât va dura summitul. La Bruxelles se estimează că nu se va ajunge ușor la un acord. Se crede că negocierile se vor prelungi probabil câteva nopți, iar posibil să fie nevoie chiar de un summit suplimentar ulterior. Toate cele 27 de state membre trebuie să aprobe bugetul.