Revenirea extremismului violent de dreapta în Europa de Sud-Est amenință stabilitatea politică în regiune, în special în Kosovo, Bosnia și Herțegovina și Serbia. Această concluzie este trasă de centrul independent olandez Hague Center for Strategic Studies (HCSS) într-un raport despre țările balcanice. Cea mai mare destabilizare este cauzată, conform cercetătorilor, de Rusia.
Pentru a reduce loialitatea țărilor balcanice față de restul Europei, Rusia folosește diverse strategii pentru a semăna discordie și a incita sentimente etno-naționaliste, se afirmă în raport. Șase țări din Balcani au depus cereri de aderare la Uniunea Europeană, dar unele state membre UE ezită în privința acestora.
Potrivit studiului, Rusia profită de un sentiment comun de identitate slavă, în special în rândul sârbilor. Moscova utilizează și autoritatea bisericii ortodoxe pentru a apela la valorile tradiționale care prevalează, de exemplu, în Serbia.
„În Bosnia și Herțegovina, Rusia încearcă să prezinte musulmanii drept fundamentaliști periculoși, încurajând astfel islamofobia. Reclamații similare sunt făcute împotriva musulmanilor din Kosovo într-o tentativă de a submina eforturile acestora de recunoaștere internațională ca națiune suverană”, explică unul dintre cercetători.
Campaniile dezinformative anti-occidentale și propaganda în mass-media contribuie la influența Rusiei. Aceste informații false sunt răspândite și de elite politice care simpatizează cauza rusă, se susține.
Raportul semnalează, de asemenea, că organizațiile paramilitare sprijină ascensiunea extremei drepte. Astfel, Rusia este prezentă în regiune printr-un club moto finanțat de Moscova, prin sprijinul oferit Armatei Cazace sârbe și prin așa-numitele tabere militare patriotice pentru tineri.
Militari din Balcani sunt uneori invitați să se antreneze în Rusia, spune studiul HCSS. Mulți sârbi ar fi mers și în estul Ucraina pentru a ajuta trupele paramilitare rusești de acolo.
Ascensiunea tendințelor de extremă dreapta blochează nu doar progresul democratic în aceste țări, dar poate și îngreuna aderarea lor la Uniunea Europeană, avertizează Rrustemi. Tocmai săptămâna trecută parlamentul Macedoniei de Nord s-a dizolvat și au fost anunțate alegeri anticipate. Aceasta s-a petrecut cu opt luni înainte de încheierea actualei sesiuni parlamentare.
Pasul vine după demisia premierului Zoran Zaev, care a avut loc după ce Uniunea Europeană a refuzat să stabilească o dată pentru începerea discuțiilor privind aderarea efectivă la blocul comunitar. Zaev a numit decizia o „greșeală istorică”.
Potrivit majorității statelor membre UE, este momentul potrivit ca Macedonia de Nord, dar și Albania, să înceapă negocierile de aderare, însă mai ales Franța și Olanda au fost ferme în opoziția lor, în ciuda îngrijorărilor legate de implicările crescute ale Chinei și Rusiei în Balcani. Franța consideră că UE trebuie să reformeze mai întâi procesul de aderare. Olanda susține că în Albania trebuie făcute progrese semnificative în combaterea criminalității și corupției.