Franța va asigura președinția Uniunii Europene în următoarele șase luni. Această președinție temporară se va concentra în special pe Conferința pentru Viitor privind modernizarea bugetului și a procedurilor în cadrul UE.
În plus, președintele francez Emmanuel Macron dorește o extindere semnificativă a atribuțiilor UE pe plan economic internațional, o inițiativă la care nu toate statele membre sunt entuziaste.
După deciziile recente privind noua Politică Agricolă Comună (PAC), sub președinția franceză nu se așteaptă decizii majore în domeniul agricol. Totuși, ministrul francez al Agriculturii, Julien Denormandie, trebuie să înceapă aplicarea primelor măsuri de la fermă la furculiță, dar mai ales trebuie să se asigure că comisarul Janusz Wojciechowski nu acționează prea impulsiv.
În agricultură, schimbarea cea mai favorabilă este de așteptat prin noile acorduri comerciale. Franța dorește protecție împotriva importurilor de alimente (mai ieftine) care nu sunt produse conform criteriilor europene (de mediu). Prin principiul reciprocității pentru importuri și producția internă, Franța vrea să prevină ca legile privind mediul și clima din UE să afecteze negativ competitivitatea fermierilor europeni în viitor.
Denormandie avertizează că Pactul Verde nu trebuie în niciun caz să conducă la relocarea producției din UE. În Franța există un consens larg că piața internă a cărnii de vită trebuie protejată și că acordul de liber schimb cu țările Mercosur din America de Sud nu trebuie să intre în vigoare.
Noa președinție franceză intenționează de asemenea să includă pe agendă importul de soia, ulei de palmier și carne de vită fără defrișări, dar este puțin probabil ca miniștrii mediului ai UE să adopte în iunie o poziție comună în această privință. Totodată, miniștrii mediului trebuie să se pronunțe asupra strategiei de protejare a solului. Însă nici în acest caz nu se preconizează o decizie, mai ales că opiniile în statele membre sunt foarte diferite.
Acordurile comerciale pentru care se negociază în prezent cu Noua Zeelandă și Australia vor întâmpina probabil obiecții franceze din cauza concurenței privind produsele animale în Franța. Conform opiniei franceze, consumul de produse locale este o datorie patriotică.
Din acest motiv, Franța dorește să înlocuiască importul de soia cu o producție mai mare în cadrul UE. Creșterea importurilor de alimente, în special pentru legume și fructe, este de asemenea o problemă majoră în Franța. În ultimele două decenii, Franța și-a dublat importurile de alimente.
Autonomia alimentară este de importanță strategică pentru Franța. Pentru francezi, autosuficiența alimentară reprezintă o chestiune de independență națională și un semnal al puterii politice a unei țări.