Ungaria deține în această jumătate de an președinția rotativă a Uniunii Europene, având în principal atribuții și funcții organizatorice și ceremoniale. În cadrul UE, premierul maghiar este de ani de zile considerat un opozant și un destabilizator. El este unul dintre puținii lideri europeni care susține președintele rus Putin, împotriva căruia curge o anchetă la Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că politica de reconciliere față de Putin nu va funcționa și a făcut apel la unitate și hotărâre pentru a obține o pace justă și durabilă în Ucraina.
Comisia Europeană ia în considerare acum eventual amânarea sau revizuirea vizitei liderilor UE în Ungaria, ca urmare a acțiunilor solitare ale lui Orbán. De exemplu, summit-urile UE ar putea să nu mai fie organizate o perioadă la Budapesta.
Orbán și-a apărat vizita afirmând că dialogul cu Rusia este necesar, în ciuda războiului continuu din Ucraina. Totuși, această opinie contravine strategiei mai largi a UE, care urmărește izolarea Rusiei prin sancțiuni și suport pentru Ucraina.
Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, a criticat vizita lui Orbán și a subliniat că premierul maghiar nu vorbește în numele UE. Borrell a punctat că astfel de pași unilaterali pot submina consensul în UE și pot slăbi eforturile comune de a rezista agresiunii rusești.
Întâlnirea lui Orbán cu Putin a inclus discuții despre securitatea energetică și cooperarea economică, subiecte pe care Orbán le consideră cruciale pentru Ungaria. Cu toate acestea, aceste legături strânse cu Rusia sunt văzute ca problematice de către ceilalți membri ai UE, care doresc să accentueze solidaritatea cu Ucraina și respectarea strictă a sancțiunilor împotriva Rusiei.