Potrivit președintelui francez Emmanuel Macron, NATO este „mort cerebral”. El susține că țările europene nu mai pot conta pe Statele Unite pentru a le apăra. Macron exprimă, de asemenea, îndoieli cu privire la Articolul 5 din NATO, care prevede „apărarea colectivă” și consideră un atac asupra unui membru NATO ca un atac asupra tuturor membrilor.
NATO funcționează doar dacă certitudinea ultimei instanțe este garantată, a spus Macron. În preajma reuniunii NATO de la Bruxelles, Macron a afirmat că țările europene trebuie să reexamineze angajamentul Statelor Unite. Decizia președintelui american Donald Trump de a retrage trupele americane din Siria fără consultarea aliaților europeni este, în opinia lui Macron, un semn că SUA „și-au întors spatele” Europei.
Macron avertizează țările europene într-un interviu acordat săptămânalului britanic The Economist că nu mai pot conta pe Statele Unite pentru a apăra aliații NATO. Europa este „la marginea prăpastiei”, spune el, și trebuie să se vadă pe sine ca o putere geopolitică. Președintele francez afirmă că este momentul ca Europa să „se trezească”.
Macron a criticat incapacitatea recentă a țărilor NATO de a reacționa la ofensiva Turciei în Siria și a declarat că a venit timpul ca Europa să înceteze să se comporte ca un aliat al Statelor Unite în ceea ce privește Orientul Mijlociu.
Pentru că dacă președintele american Trump nu mai este dispus să își folosească militarii pentru apărarea Europei, atunci acest alianță nu are sens, a motivat Macron. Pentru Franța, acest fapt este avantajos. Acum doi ani, președintele Macron a propus idei vechi pentru o apărare europeană credibilă, independentă și condusă de Franța. Îndoielile recente privind garanția de securitate americană pentru Europa și, implicit, credibilitatea NATO, conferă noile sale idei o urgență sporită.
Mai mult, politica „America First” a lui Trump îi oferă lui Macron un argument convingător pentru a transforma Uniunea Europeană într-un actor militar deplin. Totuși, costurile acestei transformări sunt enorme și, din perspectiva UE, practic de nerealizat financiar. De ani buni se discută despre o politică de apărare proprie a UE, dar până acum aceasta rămâne domeniul alianței „atlantice”. Însă, dacă Trump se retrage pe propriul continent american, iar britanicii se retrag de pe continentul european, acestea creează noi raporturi geopolitice, susțin numeroși experți și analiști.
Cea mai mare problemă pentru susținătorii unei politici europene de apărare este faptul că cele 27 de state membre ale UE nu sunt deloc de acord asupra unei politici externe comune sau a unei politici internaționale, cu atât mai puțin asupra desfășurării unei misiuni europene de pace sau a unei armate europene. Mai mult decât atât, multe țări și politicieni europeni aleg tot mai des propriul interes național.
Țările NATO au comemorat miercuri la sediul său din Bruxelles căderea Zidului Berlinului din 1989. Ambasadorii NATO au marcat cea de-a treizecea aniversare a sfârșitului simbolic al Războiului Rece și a divizării Germaniei. Acest lucru a deschis calea pentru numeroase țări din Europa de Est și Centrală să adere la Uniunea Europeană și la NATO. Dar, după treizeci de ani, mulți comentatori consideră că nu există aproape niciun fel de reunificare sau reînnoire a Europei, ci mai degrabă o fragmentare și divizare națională tot mai accentuată, mai ales la marginile sudice și estice ale UE.
Căderea zidului la 9 noiembrie 1989 va fi comemorată sâmbătă la Berlin. La ceremonie vor participa numeroși oficiali de rang înalt, inclusiv gazda și primarul Michael Müller și președintele german Frank Walter Steinmeier.