Ungaria a anunțat că îl va lăsa pe președintele rus să călătorească liber, indiferent de acuzațiile internaționale. Premierul Viktor Orbán a declarat că țara sa nu va colabora la punerea în aplicare a mandatului ICC.
Alegerea Budapestei ca locație provoacă divizare în UE. În timp ce unele state membre sunt îngrijorate de semnalul politic transmis, Orbán vede summitul ca pe un succes diplomatic care îi întărește profilul internațional.
Sosirea lui Putin este complicată din punct de vedere logistic. Spațiul aerian al UE este închis pentru avioanele rusești, necesitând o derogare specială din partea unuia sau mai multor state membre. Bruxelles-ul subliniază că responsabilitatea aparține autorităților naționale.
Dacă întâlnirea va avea loc, ar fi prima vizită a lui Putin într-o capitală a UE de la declanșarea războiului rus pe scară largă împotriva Ucrainei în 2022. Acest fapt face întâlnirea sensibilă din punct de vedere politic și încărcată simbolic.
În cadrul NATO și UE există temeri că un summit bilateral la Budapesta ar putea fi folosit de Moscova pentru a sugera o recunoaștere internațională. Mai mult, o astfel de întâlnire fără participare europeană ar putea fi percepută de diplomați ca un semn de slăbiciune.
Orbán profită de ocazie pentru a poziționa țara ca „insula păcii”. Astfel, reasează Ungaria între Est și Vest, dar și ca un element marginal în cadrul Uniunii Europene.
Între timp, instituțiile UE investighează implicațiile juridice, politice și de securitate ale întâlnirii planificate. Bruxelles-ul ia în calcul scenarii în care Uniunea ar putea fi implicată indirect prin sprijin logistic sau acordarea accesului în spațiul aerian.
Comisia Europeană păstrează o poziție rezervată public. Un purtător de cuvânt a declarat că orice pas către o „pace justă și durabilă pentru Ucraina” este binevenit, dar a subliniat totodată că Putin este sancționat și că fiecare țară din UE decide singură asupra excepțiilor.