Liderii guvernelor și șefii de stat ai Uniunii Europene nu au ajuns încă la un acord privind începerea negocierilor oficiale de aderare cu Nord-Macedonia și Albania în cadrul summit-ului lor de la Bruxelles. Franța blochează momentan orice extindere a UE deoarece Parisul dorește mai întâi o reorganizare a UE actuale.
Olanda se opune admiterii Albaniei deoarece această țară nu face încă suficiente progrese în combaterea criminalității organizate, iar corupția în sistemul judiciar albanez nu a fost suficient redusă.
O decizie privind deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Nord-Macedonia a fost amânată pentru un următor summit al UE, dar nu este exclus ca subiectul să fie reluat în marja întâlnirii de astăzi. Liderii UE nu au ajuns la o concluzie nici după șase ore de discuții.
Presiunea asupra președintelui francez Macron și premierului olandez Rutte a fost mare. Cancelarul german Merkel, președintele în exercițiu și cel viitor al Comisiei Europene, Juncker și Von der Leyen, președintele UE Tusk, președintele Parlamentului European Sassoli și țările din Europa de Est sunt toate în favoarea demarării negocierilor de aderare. Cu toate acestea, Franța, Olanda, precum și Danemarca și Spania nu au cedat.
Aproape toate țările UE consideră că cele două state din Balcani trebuie să aibă o perspectivă clară de aderare la UE, însă președintele francez Emmanuel Macron nu dorește noi candidați până când procesul de aderare nu este reformulat. Germania, printre altele, vede riscuri majore în această nouă amânare și afirmă că, din cauza promisiunilor anterioare, UE își pierde credibilitatea.
Și alții susțin că trebuie prevenită „detașarea” țărilor din Balcani de Europa. Pe lângă Albania și Nord-Macedonia, și Serbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și Kosovo doresc să adere la UE; Serbia și Muntenegru sunt deja în proces de negociere.
În cazul Albaniei, premierul olandez Mark Rutte a declarat „un clar nu, imposibil, exclus”. Aderarea Nord-Macedoniei stă, în opinia sa, mult mai bine, dar și acolo există încă multă muncă de făcut. În trecut, țărilor din Balcani li s-a oferit o perspectivă europeană și există de asemenea un „argument geopolitic”, a spus premierul olandez.