Dar nu numai prin Green Deal, Mediu și Climă contururile unei politici agricole europene diferite sunt stabilite. La începutul campaniei electorale europene există deja cel puțin opt chestiuni care ar putea fi orientative pentru viitoarea agricultură a UE.
Prima este nominalizarea ministrului olandez Wopke Hoekstra drept nou comisar pentru Climă. Acesta are încă în față un „interviu dificil” la Strasbourg, cel mai probabil în octombrie, probabil în fața comisiei pentru Mediu (ENVI) a Parlamentului European.
Dacă va fi considerat prea „ușor”, acest lucru ar putea fi interpretat ca un semnal că Parlamentul European dorește să rămână fidel cursului „verde” al climei promovat de Frans Timmermans. Dacă președinta Ursula von der Leyen propune aceeași direcție, ar putea anunța acest lucru miercurea viitoare, în discursul său anual „Starea Uniunii”.
Von der Leyen este presată de propriul său partid creștin-democrat să reducă Green Deal și politicile de mediu și să acorde mai multă atenție agriculturii și zonei rurale. Cel mai probabil, ea nu va dori să se implice în acest subiect, sau ar putea alege o „fugă înainte”.
Indiferent de aceasta, trebuie așteptat dacă politica de la Bruxelles va reuși să calmeze conflictul dintre comisarul pentru agricultură polonez Janus Wojciechowski și ceilalți 26 de comisari. Acesta urmează o strategie proprie în ceea ce privește exportul de cereale ucrainene către porturile UE. Acea dispută în echipa comisarilor Von der Leyen ar putea fi o situație de „îndoi sau sparge”.
În plus, Von der Leyen trebuie să țină o săptămână mai târziu (19 septembrie) un discurs despre „viitorul agriculturii” la congresul PPE din landul său german, Bavaria. În această regiune sudică, în general conservatoare, vor avea loc alegeri regionale pe 8 octombrie.
Rezultatul poate fi un semnal al măsurii în care o direcție mai de dreapta și agrară va readuce alegătorii plecați ai CDU/CSU. Potrivit sondajelor, în țările UE ar exista o tendință de întărire a dreptei, însă în Spania recent acest lucru nu s-a adeverit.
O săptămână mai târziu (15 octombrie) vor avea loc alegeri parlamentare în Polonia, care se vor concentra aproape în totalitate pe problemele rurale și agricole. Acolo de asemenea rămâne în suspans întrebarea dacă locuitorii dezamăgiți ai zonelor rurale și fermierii se vor întoarce la coaliția conservator-naționalistă PiS. Chestiunea cerealelor ucrainene, o posibilă blocadă a granițelor și comisarul rebel Wojciechowski sunt fitile într-un butoi cu pulbere.
Iar câteva săptămâni mai târziu (22 noiembrie) vor avea loc alegeri parlamentare în Olanda. Acolo există de asemenea întrebarea dacă foștii membri CDA care au părăsit partidul se vor întoarce sau dacă alegătorii dezamăgiți vor căuta sprijin la partide și politicieni noi. Rezultatele alegerilor din Bavaria, Polonia sau Olanda nu vor fi decisive pentru politica UE, dar vor reprezenta un indicator important.
Este însă mult mai important dacă Ucraina, o mare putere agricolă, va fi admisă în Uniunea Europeană. Negocierile încep pe 16 decembrie. Sunt zece țări nominalizate pentru aderare la UE; unele sunt așteptate de ani de zile.
Curând, țările UE vor trebui să decidă dacă UE nu ar trebui mai întâi să-și pună propria gospodărie în ordine. Acest lucru fusese aprobat mai mult sau mai puțin după retragerea britanicilor. Dacă UE va grăbi admiterea Ucrainei cu prioritate, acest fapt va avea cu siguranță consecințe asupra politicii agricole comune, în orice caz…