Parlamentul European amenință să blocheze bugetul multianual al UE 2021-2027, ceea ce ar însemna și blocarea fondului de redresare împotriva coronavirusului, care costă miliarde. Bugetul multianual (1,074 trilioane de euro) și fondul de redresare pentru coronavirus (750 miliarde) sunt nucleul unei serii de decizii financiare care trebuie luate în această lună.
Parlamentul European se află acum într-un conflict deschis cu cei 27 de lideri ai guvernelor UE și Comisia Europeană, care la începutul lunii iulie s-au pus de acord în două summituri europene. De asemenea, acum bugetele pentru Pactul Verde și pentru politica agricolă comună ar putea fi din nou puse sub semnul întrebării.
Parlamentul European dorește cel puțin 113 miliarde de euro în plus pentru bugetul multianual (2021-2027), o sumă care este inacceptabilă pentru majoritatea statelor membre (cu Țările de Jos în frunte). Germania oferă acum 9 miliarde de euro în plus și numește aceasta o „soluție creativă”.
Președinția germană a UE a crescut ieri presiunea asupra Parlamentului European pentru a aproba rapid bugetele convenite de liderii guvernelor în iulie. Dacă parlamentul continuă să se opună, acele miliarde pentru coronavirus vor fi în pericol, avertizează ambasadorul german al UE.
Scrisoarea trimisă miercuri reprezintă astfel un nou pas într-un conflict tot mai acut între parlament și statele UE. Parlamentarii nu au fost impresionați miercuri după-amiază de amenințările voalate ale Germaniei. Mai multe întrebări „pune în pericol întregul proiect”, afirmă ambasadorul în scrisoarea sa.
Este deja perceput ca o descoperire faptul că Uniunea Europeană poate introduce „surse proprii de venit” (adică taxe și tarife). Conform Tratatului European, sursele de venit ale UE (până acum?) sunt o problemă a guvernelor UE (adică a șefilor de stat).
Germania pune în special frână dorinței parlamentului de a introduce „respectarea statului de drept” ca o condiție pentru plata subvențiilor UE. Europarlamentarii vor să oblige astfel țări precum Polonia și Ungaria (dar și Cehia și Croația) să înceteze subminarea statului lor de drept.
Ei sunt susținuți în această privință de Țările de Jos, Finlanda, Danemarca și Suedia, însă alți lideri guvernamentali și miniștri nu îndrăznesc încă să aplice amenzi și sancțiuni colegilor lor din țările cu poziții divergente.
Subminarea statului de drept – cum face sistematic Ungaria – nu poate trece neobservată în UE. „UE nu trebuie să permită ca Orban și colaboratorii săi să îi dicteze condițiile”, spune liderul delegației Agnes Jongerius. Respectul pentru statul de drept trebuie să devină o condiție la alocarea fondurilor de redresare și în bugetul multianual (MFF).
Deocamdată, parlamentul declară că în acest caz nu va da aprobarea fondurilor de miliarde, ceea ce înseamnă că acestea nu vor fi disponibile de la 1 ianuarie. Potrivit ambasadorului german, „Europa așteaptă un acord” care este necesar „pentru cetățenii noștri, companii, cercetători și regiuni”. Un astfel de acord ar trebui să fie disponibil săptămâna viitoare pentru a fi „bifat” la un nou summit al șefilor de stat.