Din cauza apei ridicate, în Austria, Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și România, întregi regiuni au fost inundate. Infrastructura și casele au fost distruse, iar sute de mii de oameni au fost nevoiți să fugă.
Eurparlamentarii s-au plâns de recentele reduceri bugetare pentru serviciile UE de intervenție în caz de dezastre. Ei doresc alocarea unor fonduri suplimentare în următorul buget pe termen lung pentru a crește pregătirea în fața catastrofelor. De asemenea, cer ca Fondul de Solidaritate al UE să fie „proporțional cu numărul și gravitatea tot mai mare a dezastrelor naturale din Europa”.
În ultimele treizeci de ani, cel puțin 5,5 milioane de cetățeni ai UE au fost afectați de fenomene naturale extreme. Au fost înregistrate trei mii de decese și daune economice de peste 170 de miliarde de euro.
Creșterea numărului de dezastre naturale este strâns legată de încălzirea climatică, afirmă mulți europarlamentari. De exemplu, anul acesta a fost doborât un record: vara anului 2024 a fost cea mai caldă din istoria UE. Se așteaptă ca această tendință să continue.
Pentru a face față situației viitoare, este nevoie pe termen lung de mai multe investiții UE în „reziliența regională și locală”. Politica viitoare a UE trebuie să se concentreze și mai mult pe adaptarea la schimbările climatice.
Într-o rezoluție adoptată joi privind inundațiile devastatoare, europarlamentarii își exprimă nemulțumirea față de reducerile recente ale mecanismului UE pentru protecția civilă. Ei cer o finanțare suficientă și îmbunătățită pentru a spori pregătirea și dezvoltarea capacităților, în special în perspectiva următorului buget multianual al UE.
Noua Comisie Europeană trebuie, prin urmare, să prezinte rapid un plan de adaptare la climă, consideră europarlamentarii. Acesta trebuie să includă și propuneri legislative concrete. Acest lucru a fost deja anunțat mai mult sau mai puțin de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, pentru perioada 2024-2029.
Mohsmmed Chahim, europarlamentar PvdA, spune că „acesta nu este potopul secolului, ci secolul inundațiilor” și susține că trebuie luate măsuri. „Nu putem abandona acești oameni. Nu putem abandona acești fermieri. Nu ne putem permite să ținem aceste dezbateri anual ca reacție la dezastre. A venit timpul să luăm măsuri decisive.” El pledează pentru „un Europa rezilientă” care să poată face față excesele schimbărilor climatice.
Jeanette Baljeu (VVD), colegă a lui Chahim, este de acord. „Acest dezastru, la fel ca inundațiile din 2021 din, printre altele, Țările de Jos și numeroasele incendii forestiere din Europa de Sud, ne amintesc dureros cât de mult cauzează schimbările climatice creșterea frecvenței și intensității dezastrelor naturale.”
Ea adaugă: „Experiența îndelungată a Olandei în lupta împotriva apei arată că ne putem proteja prin investiții țintite în gestionarea apei și prin realizarea de investiții.”